Miercuri, 20 iunie, a fost adoptat în Camera Deputaților, cu 279 de voturi pentru, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.291 alin.(2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 364/2018), urmărindu-se extinderea sferei operaţiunilor pentru care se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată. Astfel, cota redusa de 9% urmează să se aplice, începând cu 1 ianuarie 2019, la livrările de electricitate, de gaze naturale, producţiei, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie termică in sistem centralizat, precum şi serviciilor de canalizare şi salubrizare a localităţilor.
În prezent, aplicarea taxei pe valoare adăugată în cazul serviciilor de utilități publice prezintă anomalia aplicării cotei reduse de 9% pentru furnizarea apei. În schimb, serviciul de colectare a apei menajere e taxat cu cota standard de 19%. Astfel, apa la intrare are cota redusă de TVA, însă la evacuare, are 19%. Propunerea legislativă are ca obiect corectarea situației anormale în cazul TVA datorat pentru colectarea apei menajare și, în plus, prevede extinderea măsurii de reducere a cotei TVA de la 19% la 9% la celelalte prestări de servicii și furnizări de utilități publice amintite deja.
Consecința directă a diminuării taxării acestor servicii constă în reducerea cheltuielilor cu utilitățile în gospodăriile populației, cee ace ar avea un effect multiplicator în economie prin direcționarea de către populație a veniturilor suplimentare către investiții sau către achiziționarea de alte bunuri și plata de servicii prestate de agenți economici autohtoni, plătitori de impozite la rândul lor. Cu alte cuvinte, prin aplicarea acestor modificări aduse Codului Fiscal, românii vor avea mai mulți bani în buzunare!
La nivelul Uniunii Europene, statisticile referitoare la costurile legate de întreținerea locuințelor situează România într-o poziție fruntașă deloc lăudabilă. Datele Eurostat arată că o familie din Românie cheltuie peste 40% din venituri cu întreținerea gospodăriei. Astfel, populația României suportă facturi uriașe în raport cu veniturile disponibile, mult peste media statelor membre ale Uniunii Europene.
Propunerea legislative nu vine în contradicție cu legislația comunitară, iar intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2019 asigură coerența și stabilitatea bugetului de stat deja adoptat pentru anul în curs.