Actualitate
17 august, 2022

Soluții concrete pentru sistemul de irigații din Bihor

SCRIS DE Teodora Ivan

Ca urmare a ședinței Colegiului Prefectural din data de 17 august, Instituția Prefectului Bihor a trimis o informare către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin care prezintă situația terenurilor agricole și a sistemului de irigații actual, făcând, însă, propuneri concrete de proiect prin care suprafața irigată din județul Bihor poate
crește de la 3.500 ha până la 108.500 ha, utilizând canalele de desecare deja existente.

Propunerea a fost întocmită la inițiativa prefectului Dumitru Țiplea, în coordonare cu Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Direcția pentru Agricultură Județeană Bihor și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, filiala Bihor.

Bihorul, un județ cu un potential agricol ridicat, materializat printr-o suprafață agricolă de 486.596 ha din care: 319.258 ha teren arabil, 159.541 ha pășuni și fânețe și 7.797 ha vii și livezi.

Structura principalelor culturi și producțiile medii obținute în anul 2021 în județul Bihor:

Cultura	Suprafața (ha)	Producția (Tone)	Producția medie (To/ha)
Grâu comun de toamnă	62047	372282	6
Secară de toamnă	600	3.900	6.5
Triticale de toamnă	4.099	20.495	5
Orz	2.335	17.746	7.6
Orzoaică de toamnă	1.936	16.649	8,6
Porumb boabe	97.135	534.242	5,5
Floarea soarelui	29.900	59.800	2
Rapiţă	19.950	63.840	3,2

Din păcate în ultimii ani potențialul agricol a fost afectat destul de grav de seceta pedologică, fenomen care se manifestă pe zone din ce în ce mai întinse, diminuându-se substanțial producțiile agricole. Prin irigarea culturilor producțiile ar putea să crească semnificativ. Având în vedere potențialul soiurilor, producția realizată poate fi chiar dublată în condiții de irigare.

Față de necesarul de 550 l/m² în cursul unui an agricol, cantitățile de precipitații înregistrate de-a lungul anilor agricoli au fost următoarele:

2018 – 2019 – 465 l/m²
2019 – 2020 – 395,9 l/m²
2020 – 2021 – 421,8 l/m²
2021 – 2022 – 255,2 l/m²

Au fost finanțate prin AFIR proiecte pentru modernizarea exploatațiilor agricole, acești bani având rolul de a crește producția agricolă, lucru care se poate realiza prin diminuarea efectelor secetei, prin asigurarea apei.

Județul Bihor are o bogată rețea hidrografică și baraje care realizează acumulări permanente și nepermanente de apă prezentate în Raportul elaborate de ANIF BIHOR, toate acestea putând furniza apă pentru irigații.

Suprafaţa totală amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare din administrarea ANIF Bihor este de 331.644 ha, lungimea canalelor 2.985,210 km.

Având în vedere că anul 2022 se anunță extrem de secetos, s-a studiat posibilitatea folosirii canalelor administrate de ANIF Bihor pentru a asigura transportul apei la utilizatori agricoli.

S-au identificat următoarele situații:

Alimentarea cu apă a canalelor din administrarea ANIF din Canalul Colector care se află în administatrea ABA Crișuri, nu este rezolvată datorită nivelului de apă scăzut în Canalul Colector astfel încât apa nu poate să ajungă în canalele ANIF.

Această problemă se poate rezolva prin reglarea corespunzătoare ale stăvilarelor de pe Canalul Colector administrate de ABA Crișuri.

ANIF Filiala Teritorială de IF Bihor, a finalizat lucrări de întreținere și reparații ale infrastructurii IF din amenajarea de desecare prin pompare Canal Colector mal drept-Cefa (CCP1 Copoia /UAT Avram Iancu) și a solicitat prin adresele 4436/10.12.2021 și 4439/10.12.2021 lucrări de întreținere și reparații ale infrastructurii IF din amenajarea de desecare prin pompare Canal Colector mal drept-Cefa (CCP1 Poșa, CCP2 Poșa, CCP1 Barmod) și Canalul Colector mal stâng-Inand (CS180, CP10A,CC1 Boiu, CC2 Arpășel, CC2 Copoia, Valea Oprea, reparații stăvilar mal stâng Canal Colector km 14+900, SP Arpășel și reparații stăvilar dig stâng Canal Colector, km 27+200).

Totodată s-a identificat ca fiind oportună revenirea prin act normativ la situația patrimoniului ANIF Bihor din anul 2010 prin preluarea obiectivelor predate către ABA Crișuri, inclusiv alocarea bugetului, resursei umane și echipamentelor necesare întreținerii acestora.

1. Canale care se pot alimenta cu apă gravitațional, din cursurile de apă / lacuri de acumulare administrate de ABA Crișuri.

2.Canale care se pot alimenta cu apă gravitațional, din cursurile de apă administrate de ABA Crișuri, prin subtraversările prin diguri.

3.Canale care se pot alimenta cu apă numai prin pompare, din cursurile de apă administrate de ABA Crișuri.

Canale care se pot alimenta cu apă gravitațional, din cursurile de apă / lacuri de acumulare administrate de ABA Crișuri.

1.1.Canale care se pot alimenta cu apă din Canal Colector:

1.1.1.Canal CCP2 Botean / UAT Sânnicolau Român

– alimentarea cu apă se poate realiza prin stăvilar dig drept Canal Colector, km 46+200 (în apropierea Cantonului ANIF -SP Roit);

– lungimea canalului L=1,700 km

– prin canalul CCP2 Botean se poate alimenta și canalul CPE1 respectiv CPE2;

1.1.2.Canale Cefa 1, Cefa 3 / UAT Cefa, UAT Mădăras

– alimentarea cu apă se poate realiza prin stăvilar priză Canal Colector, km 37+648, (Priza de apă Cefa);

– lungimea canalului Cefa 1 L= 1,596 km, Cefa 3 – L= 4,67 km;

– prin canalul Cefa 3 se pot alimenta canalele CCP1 Corhana și CCP1 Inand;

– lungimea canalului CCP1 Corhana L= 6,566 km, CCP1 Inand – L= 6,170 km;

– prin canalul CCP1 Inand se poate alimenta canalul CPE2;

– lungimea canalului CPE2 – L= 33,911 km;

1.1.3.Canal CCP2 Culișer/ UAT Salonta

– face legătura între Canal Colector și canalul CPE2(Ant), străbate intravilanul mun. Salonta;

– alimentarea cu apă se poate realiza prin stăvilar priză Canal Colector, km 20+720 (Priza de apă Tulca);

– lungimea canalului L=12,883 km

1.1.4.Canal CCP2 Barmod /UAT Salonta

– alimentarea cu apă se poate realiza prin stăvilar mal stâng canal CCP2 Culișer, km 6+460, la intrarea în mun. Salonta;

– lungimea canalului L=11 km

1.1.5.Canal CCP1 Copoia /UAT Avram Iancu

– alimentarea se poate realiza prin stăvilar dig drept Canal Colector km 1+200, (Priza de apă fosta pescăria Tămașda);

– canalul CCP1 Copoia poate fi alimentată cu apă numai după ce se rezolva legătura cu Canaul Colector pe o lungime de aproximativ 5 km;

1.2. Canal care se poate alimenta cu apă din Crişul Negru:

1.2.1.Canal CCP2 Culișer /UAT Tulca, pațial UAT Batăr

– alimentarea se poate realiza prin stăvilar priză Crișul Negru (Priza de apă Tăut)

– lungimea canalului L=14,083 km;

Canale care se pot alimenta cu apă din Lacuri de acumulare:

1.3.1.Canal Vaida Roșiori / UAT Sălard, UAT Roșiori

– alimentarea se poate realiza din Lacul de acumulare Sîntimreu

– lungimea canalului L=6,130 km;

Canale care se pot alimenta cu apă gravitațional, din cursurile de apă administrate de ABA Crișuri, prin subtraversările prin diguri.

2.1.Canal CCP3 Corhana /UAT Mădăras, pațial UAT Salonta

– alimentarea se poate realiza din Canalul Colector mal drept în urma realizării unei subtraversări prin dig la km~ 28+000;

– lungimea canalului L= 9,100 km;

2.2.Canal CS180, CP10A /UAT Mădăras

– alimentarea se poate realiza din Canalul Colector mal stâng prin subtraversarea prin dig la km 27+200;

– lungimea canalului CS180 L= 2,020 km, CP10A L= 1,400 km;

2.3.Canal CCP1 Ghepeș /UAT Ciumeghiu, UAT Avram Iancu

– alimentarea se poate realiza din Canalul Colector mal drept prin subtraversarea prin dig la km 11+440;

– lungimea canalului L= 13,300 km;

2.4.Canal CC2 Arpășel /UAT Batăr

– alimentarea se poate realiza din Canalul Colector mal stâng prin subtraversarea prin dig la km 14+900;

– lungimea canalului L= 6,600 km;

3. Canale care se pot alimenta cu apă numai prin pompare, din cursurile de apă administrate de ABA Crișuri.

3.1.Canal CC1 Cheresig /UAT Toboliu, parțial UAT Girișu de Criș

– alimentarea se poate realiza prin pompare din râul Crișul Repede mal drept, la km 0+705;

– este necesară dotarea stației de pompare SP Cheresig cu pompe reversibile;

– lungimea canalului L= 16,150 km;

3.2.Canal CC8 /UAT Săcueni

– alimentarea se poate realiza prin pompare din râul Ier mal stâng, la km 19+554;

– este necesară dotarea stației de pompare SPE8 Săcueni cu pompe reversibile;

– lungimea canalului L= 6,957 km;

3.3.Canal CC5 /UAT Săcueni, UAT Diosig

– alimentarea se poate realiza prin pompare din râul Ier mal drept, la km 12+120;

-este necesară dotarea stației de pompare SPE5 Diosig cu pompe reversibile;

– lungimea canalului L= 6,957 km;

PRECIZĂRI:

Suprafața totală pe care s-ar putea efectua alimentări cu apă și menținerea nivelelor de apă pentru a putea ajuta fermierii care dețin terenuri agricole limitrofe zonelor menționate mai sus, este de de cca 66.800 hectare cu posibilitate de mărire în funcție de capacitatea instalațiilor de irigat până la 108.500 hectare, lungimea canalelor cu capacitate de transport si menținere apă pe o perioada determinată, fiind de 167km.

În cadrul negocierilor privind introducerea finanțării sistemelor de irigații în cadrul PNRR și având în vedere realitățile climatice actuale, se consideră necesară urgentarea elaborării unui studiu de fezabilitate în vederea identificării nevoilor de irigații actuale și a unei soluții integrate la nivelul județului Bihor.

Aceste propuneri tehnice au nevoie de următoarele condiții:

Modificarea legislației privind categoria amenajărilor de Îmbunătățiri funciare (în județul Bihor 83% sunt amenajări de desecare, iar în contextul actual al schimbărilor climatice ele ar trebui să fie și de irigații).
Modificarea regulamentelor de funcționare a stăvilarelor și stațiilor de pompare în vederea acumulării pe o perioadă mai mare a apei în canale, la momentele de exces de apă.
Lucrări de investiții necesare în modernizarea stațiilor de pompare și modificarea lor cu pompe reversibile (atât pentru desecare, cât și pentru irigații).
Lucrări de decolmatare pentru canalele respective pentru a putea transporta un volum de apă mai mare pe distanțe cât mai mari.
Asigurarea nivelelor de apă în condiții optime în cursurile naturale de apă administrate de ANAR, menționate mai sus.

Surse posibile de Finanțare:

Canalele principale ANIF – fonduri europene PNRR, bugetul de stat.

Rețelele secundare – sm 4.3. Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Componenta infrastructura de IRIGAȚII, gestionata de AFIR (valoarea unui proiect 1 mil. Euro).