Un vis devenit realitate! După aproape 20 de ani de la preluarea de către Consiliul Județean a Cabanei de la Vadu Crișului, vechea bijuterie arhitecturală din Defileul Crișului Repede și-a recăpătat farmecul de altădată.
Sâmbătă, 10 iunie, în prezența unui public numeros – nostalgici, legați de firul amintirilor de Cabana Vadu Crișului (inclusiv o familie a căror fiică a văzut lumina zilei în urmă cu 40 de ani într-una dintre încăperi), și turiști sosiți întâmplător în zonă – a avut loc o conferință de presă susținută de Mircea Mălan, vicepreședinte Consiliul Județean Bihor și Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crișului cu prilejul finalizării lucrărilor de reabilitare a acestui obiectiv turistic important pentru județul Bihor. Evenimentul a avut loc în cadrul „Târgului de la Vama Sării”, organizat de Primăria Vadu Crișului.
Cabana Vadu Crișului se află într-o zonă turistică importantă din județul Bihor, care atrage atât prin frumusețile naturale ale Defileului Crișului Repede, cât și prin activitățile pe care le pot face turiștii: drumeții, rafting și alpinism.
„Lucrările de reabilitare au fost dificil de realizat, deoarece nu există un drum de acces, toate materialele, echipamentele și uneltele fiind transportate pe calea ferată și traversate peste Crișul Repede, manual și cu ajutorul unui scripete special. Aflată lângă peștera și cascada de la Vadu Crișului, cabana va fi folosită ca un Centru de Monitorizare și Promovare a Naturii Vadu Crișului”, a precizat Mircea Mălan, vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor.
„Mulțumesc Consiliului Județean Bihor că a depus eforturi de reabilitare a acestei frumoase clădiri care se află în apropierea Peșterii Vadu Crișului și a cascadei, zone deosebite și frumoase”, a declarat Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crișului.
Proiectul de reabilitare a fost adaptat după realizarea unui studiu pentru a asigura aspectul istoric al construcției. Așadar, restaurarea s-a realizat conform fotodocumentațiilor cuprinse în studiul istoric.
Prima construcție a fost realizată prin Societatea Carpatină Ardeleană – Erdély Kárpát Egyesűlet, o asociație non-profit, neguvernamentală, înființată în 1891 în Cluj. La cererea Societății, groful Zichy Ödön a construit un restaurant turistic cu o capacitate de 113 locuri, inaugurat la 27 august 1905. Acesta avea o terasă acoperită și o locuință, iar la etaj erau camere pentru cazarea turiștilor. În 1909 a fost construită cabana Luiza, cu o capacitate de 14 camere.
Restaurantul și cabana au fost cumpărate în 1918 de familia Mateescu, fiind deja avariate în urma Primului Război Mondial. Clădirile și terenul au fost naționalizate în 1945. Una dintre clădiri a fost atunci demolată (parțial). În 2006, moștenitorii familiei Mateescu recuperează proprietatea, iar în 2007 clădirea cabanei este cumpărată de Consiliul Județean Bihor.
În anul 2018 a fost depus un proiect cu fonduri europene pentru reabilitarea acesteia. Proiectarea și lucrarea au fost realizate de asocierea de firme SC AD WEST CONSTRUCT SRL (constructor), reprezentată la eveniment de patronul Adrian Popa și SC CLASX DESIGN SRL (proiectant), reprezentată de Adrian Hagiu. Valoarea totală a investiției este de 4.378.821,25 lei, fără TVA. Lucrările au început în 22 februarie 2021 și au fost finalizate în 31 mai 2023.
La Cabana Vadu Crișului, în următorii 5 ani, vor putea fi organizate, potrivit proiectului cu fonduri europene, diferite activități care au legătură cu protejarea mediului înconjurător și educația ecologică.
Investiția ,,Reconstruire Cabana Vadu Crișului pentru realizare Centru de Monitorizare și Promovare a Naturii Vadu Crișului” face parte din proiectul european RO-HU 126 – ,,Conservarea, protecția și promovarea naturii de ambele părți ale frontierei româno-ungare – PRONATURE”. Acesta este finanțat în cadrul Programului Interreg VA România – Ungaria 2014 – 2020, managerul de proiect fiind, dr. Aurelia Dumiter. Termenul de finalizare a proiectului este 31 octombrie 2023.
Prezentă la eveniment, Livia Banu, director executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Oradea Pentru Granița România-Ungaria, a ținut să precizeze că proiectul ProNature se află în top 3 pe lista posibilelor suplimentări de fonduri, având în vedere faptul că liderul de proiect, în speță, Consiliul Județean Bihor, solicită o finanțare suplimentară pentru a aduce modificări de aspect și exteriorului cabanei.
