Cu o colecție muzeală de 450.000 de obiecte, Muzeul Țării Crișurilor reprezintă una dintre cele mai importante instituții de cultură ale județului Bihor! Și pentru că tot acest bogat și variat patrimoniu merita să fie pus în valoare, Consiliul Județean Bihor a accesat fonduri europene prin Programul Operațional Regional, implementând proiectul „REPARAŢII CAPITALE ŞI AMENAJĂRI INTERIOARE SEDIU NOU – MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR ORADEA – LUCRĂRI AMENAJARE ÎNCINTĂ ŞI AMENAJĂRI SPECIALE DE MUZEU”, Cod SMIS 116702, Axa prioritară, Prioritate de investiție, AXĂ PRIORITARĂ 5 – ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI URBAN ŞI CONSERVAREA, PROTECŢIA ŞI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL; Contract de finanțare: nr.651/11.12.2017.
Data începerii proiectului: 11.12.2017
Data finalizării proiectului: 31.10.2023
VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI, INCLUSIV FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ:
Valoare investiție: 21.645.912,92 lei (inclusiv T.V.A.)
din care:
Valoare totală neeligibilă, inclusiv T.V.A. aferent: 4.816.504,29 lei;
Valoare totală eligibilă, inclusiv T.V.A. aferent: 16.829.408,63 lei;
Contribuția proprie a beneficiarului (2% din cheltuielile eligibile + cheltuielile neeligibile), inclusiv T.V.A. aferent: 5.153.092,46 lei;
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 16.492.820,46 lei.
Contribuția FEDR: 14.304.997,33 lei
Proiectul a contribuit semnificativ la realizarea obiectivului specific al priorității de investiții, respectiv impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale, prin faptul că amenajările demarate vor putea fi finalizate iar spațiile destinate expozițiilor deschise vizitatorilor.
Realizarea acestei investiții are un impact semnificativ la nivelul municipiului Oradea, precum și la nivelul Județului Bihor și întregii regiuni, prin creșterea calității serviciilor publice, creșterea numărului de vizitatori, creșterea numărului de turiști care tranzitează și implicit dezvoltarea socio-economică a regiunii.
Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat impulsionarea dezvoltării locale și valorificarea patrimoniului cultural local prin restaurarea și punerea în valoare a Muzeului Țării Crișurilor ca obiectiv de patrimoniu cultural al municipiului Oradea.
Acest obiectiv general încadrează proiectul în aria obiectivului specific al priorității de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, respectiv impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.
Proiectul relaționează în aceeași măsură și cu Strategia sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014 – 2020. Conform acestui document, au fost identificate pe termen mediu și lung (2017-2018) următoarele direcții principale de acțiune, la care implementarea acestui proiect se va alinia: dezvoltarea spațiilor destinate expunerii și stocării în condiții corespunzătoare a colecțiilor și a patrimoniului existent, modernizarea dotărilor tehnice și, nu în ultimul rând, ridicarea gradului de conștientizare a autorităților locale şi a comunităților locale asupra semnificațiilor pe care le au muzeele în societatea contemporană.
Având în vedere faptul că valorificarea potențialului turistic a fost identificat ca obiectiv strategic al județului Bihor, obiectivul general al acestui proiect răspunde priorităților stabilite în cadrul Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a Județului Bihor pentru perioada 2014-2020, fiind un proiect ce vine în sprijinul valorificării patrimoniului cultural. Proiectul este identificat în acest document strategic în cadrul Măsurii 3.2.2. Prezervarea și valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, sub-codul T.3.2.2.6.
Obiectivele specifice ale proiectului au constat în:
– Realizarea de lucrări de amenajări și dotări interioare pentru clădirea monument istoric în care este adăpostit Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.
– Realizarea de lucrări de amenajare a spațiului public aferent curții muzeului, prin: reabilitarea porții principale de acces – ca parte a obiectivului monument istoric, curățarea terenului și amenajarea spațiului verde, construirea unui amfiteatru, amenajarea unui spațiu de așteptare, repararea fântânii după intervenții, pavajul aleilor (inclusiv montarea de benzi tactile pentru nevăzători), amenajarea de parcări, repararea și completarea împrejmuirii, restaurarea cabinei de pază, sistematizarea verticală și realizarea rețelelor exterioare, realizarea unui sistem de iluminat arhitectural și montarea de mobilier urban.
– Creșterea numărului de vizitatori la 30.000 anual începând cu primul an după finalizarea implementării proiectului ca urmare a restaurării și promovării obiectivului de patrimoniu.
Obiectivele specifice ale proiectului contribuie la îndeplinirea indicatorilor de realizare comuni și specifici ai programului pentru această prioritate de investiții, respectiv:
– Obiective de patrimoniu cultural restaurate;
– Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiază de sprijin.
Proiectul contribuie semnificativ la realizarea obiectivului specific al priorității de investiții, respectiv impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale, prin faptul că amenajarea sediului Muzeului Ţării Crișurilor va pune în valoare patrimoniul cultural istoric, artistic, natural şi etnografic de o deosebită valoare care se găsește în cadrul acestui muzeu.
Realizarea proiectului scoate în evidență exponatele de o valoare deosebită ale muzeului, fapt pentru care proiectul va duce la creșterea numărului de turiști care vizitează muzeul. Totodată, în ceea ce privește partea de exterior, s-au realizat o serie de conformări spațiale pentru asigurarea unor cerințe minime de funcționalitate, siguranță și accesibilitate. Astfel, va exista o contribuție majoră la creșterea gradului de cultură a turiștilor şi a populației în general.
Principalele activități ale proiectului:
Prin proiect s-au realizat:
– intervenții interioare care țin de mobilarea sălilor existente cu butaforie, structuri speciale de muzeu care au rol nestructural, respectiv amenajarea sălilor de expoziție în corp A1 și a expozițiilor permanente în corpul A etajul I și Lapidariu. Au fost astfel amenajate și dotate trei secții: SECŢIA DE ŞTIINŢELE NATURII (corp A), SECŢIA DE ISTORIE (corp A) și SECŢIA DE ARTĂ (corp A1);
– amenajări exterioare care țin de reabilitarea perimetrală a împrejmuirii, restaurarea cabinei de poartă și realizarea unor amenajări exterioare prin păstrarea și punerea în valoare a compoziției existente.
Haideți să descoperim împreună bogăția Secției de Artă!
Secția de Artă a Muzeului Țării Crișurilor este organizată pe patru mari colecții: pictură, sculptură, grafică (cu o subdiviziune de grafică mică) şi artă decorativă. La 31 decembrie 2019 Secția de Artă deținea un patrimoniu de 12.919 piese muzeale.
Colecția de pictură
Colecția de pictură românească cuprinde lucrări din prima şi a doua jumătate a secolului XX, care se găsesc, cu unele mici excepții, parte în depozit, parte în sălile destinate expoziției de bază. Dintre artiștii care au pictat în prima perioadă amintim pe Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Vasile Popescu, Aurel Popp, Lucian Grigorescu, Hans Mattis-Teutsch etc. A doua jumătate a secolului XX cuprinde lucrări ale lui Corneliu Baba, Dimitrie Gheață, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Magdalena Rădulescu, Horia Damian, Henri Catargi etc.
Colecția de pictură universală cuprinde o serie de lucrări valoroase din secolele XV–XIX ale unor artiști renumiți din școlile flamande, germane, austriece, italiene, cum ar fi: Federico Barocci, Adam Elsheimer, Şcoala lui Frans Snyders, Peter Veredaelf, Pietro Marchesini, Hans Canon, Carl Moll, Peter Herwegen etc.
Colecția de grafică (veche și modernă)
Colecția de grafică românească din prima jumătate a secolului XX este repertoriată în catalogul cu titlul Omonim, de dr. Ana Martin. În colecție sunt prezente nume de rezonanță din plastica românească: Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Gheorghe Petrașcu, Francisc Şirato, R. Iosif, Aurel Ciupe etc. Acestora li se alătură o seamă de artiști orădeni: Leon Alex, Balogh István, Macalik Alfréd, Mottl Roman etc.
Cabinetul de stampe cuprinde 533 de gravuri străine din școlile: germană, flamando-olandeză, franceză, italiană din secolele XV, XVI, XVII, XVIII. Colecția este cercetată și repertoriată de dr. Alexandru Avram, în Gravura europeană din secolele XVI – VII, Ed. Muzeul Țârii Crișurilor, Oradea, 1974, și de dr. Ana Martin, în Stampa venețiană din sec. XVIII. Difuziune europeană și frecvența în colecțiile românești, Ed. Muzeul Țârii Crișurilor, Oradea, 2005.
Printre semnatarii gravurilor amintim nume celebre ca: Albrecht Dürer (1471-1528), Sfânta familie cu cinci îngeri (1505), Întâlnirea lui Ioachim cu Ana (1509), Fecioara Maria cu pruncul; Lucas Cranach cel Bătrân (1472-1553), Punerea în mormânt, Iisus Hristos în rugăciune pe Muntele Măslinilor; Marcantonio Raimondi, Hans Schaufelin (1480-1540), Pogorârea Sfântului Duh; Hieronimus Cock și alți reprezentanți ai unor familii de gravori, cum ar fi: Sadeler, De Iode, Gallé, Müller, Van de Passe, din Țările de Jos, apoi francezii: Philippe Thomassin, Jean Morin, Robert Nanteuil, P. Giffart, Nicolas de Larmessin etc.
Din Școala venețiană din secolul XVIII se remarcă: Francesco Bartolozzi, Marcus Pitteri, Joseph Wagner, Giovanni Volpato, Pietro Monaco, Fabio Berardi, Giacomo Leonardis, Marco Pelli, Francesco del Pedro, Francesco Ambrosi etc.
Dintre gravorii activi la Roma în Settecento, la Muzeul Ţării Crișurilor sunt prezenți 11 autori care au transpus din Logiile Vaticanului frescele lui Raphael, numite de specialiști Biblia lui Raphael. Printre aceștia se numără: G. Bossi, G. Carattoni, Francesco Cecchini, Cunego Aloysio, G.B. Dasori, Al. Mochetti, R. Morghen, G. Petrini, C. Tinti.
Colecția de sculptură
Colecția de sculptură românească a Muzeului Ţării Crișurilor cuprinde opere de o certă valoare ale celor mai reprezentativi sculptori clasici şi moderni. În expoziția de bază un loc important îl ocupă lucrările artiștilor Dimitrie Paciurea – Portretul lui Ibsen, Ion Jalea – Lucifer, Mamă și copil, Cornel Medrea – Portretul Serovei Medrea, Oscar Han – Femei din Caşin, Militza Petraşcu – Portretul Cellei Delavrancea, Claudia Millian, Ion Irimescu – Fata cu idol, Odihnă, Ovidiu Maitec – Pomul, Iulia Oniţă – Cap de studentă, Tors.
Sculptorul Iosif Fekete (1903-1979) este unul din artiștii plastici reprezentativi ai secolului al XX-lea, care s-a remarcat prin colaborarea la Monumentul Eroilor Aerului din București și prin lucrarea sa Obeliscul, de la Alba Iulia. Muzeul Ţării Crișurilor deține un număr 79 de sculpturi semnate Iosif Fekete, din care 35 provin dintr-o donație făcută de către artist orașului Oradea.
Colecția de sculptură universală cuprinde opere cu valoare deosebită, ale unor artiști reprezentativi, cum ar fi J.A. Houdon (1741-1828), unul din cei mai importanți sculptori francezi din secolul al XVIII-lea, elev al lui Pigalle, a cărui lucrare Diana, care se găsește la Louvre, este un manifest al artei neoclasice prin puritatea formei și perfecțiunea execuției. Aceleași trăsături se regăsesc și în bustul Dianei din colecția muzeului orădean; Claude Michel (1783-1814) cu Dansul bacantelor, autorul unor lucrări de mici dimensiuni, definite prin grație și senzualitate (bacante, satiri, scene bahice); J. Brian cu Molière, autor al unor sculpturi caracterizate printr-un deosebit realism portretistic și profunzime psihologică.
Colecția de artă decorativă
În colecția de artă decorativă contemporană românească un rol deosebit îl ocupă creația unor artiști, profesori, absolvenți ai Institutelor de Artă Plastică și Decorativă din București și Cluj, din perioada anilor ’60, ’70, ’80, mulți dintre ei participanți la expozițiile naționale și internaționale cu lucrări de tapiserie, ceramică, porțelan, sticlă și lemn.
Colecția Zoe Dancovici numără 109 piese din care 102 de ceramică, 3 icoane țărănești, 2 de metal și o tapiserie – cea mai reprezentativă din punct de vedere tematic; începând din anii ’80 apar lucrări de factură postmodernistă, conceptualistă, ce anunță era informațiilor electronice, după o perioadă de experimentări și căutări formale, cum sunt lucrările lui Costel Badea și Marta Jakobovits.
Secția de Artă a Muzeului Ţării Crișurilor dispune de o bogată colecție de artă decorativă universală din cele mai variate domenii și stiluri, prin care se pot reconstitui evoluția și dezvoltarea producției atelierelor manufacturilor şi a meșteșugurilor artistice din Europa și Asia de-a lungul secolelor până în zilele noastre.
Astfel, perioada renașterii târzii este ilustrată de mobilierul sculptat, majolică, faianța italiană, sticla venețiană și ceramică, piesele din cositor din Transilvania. Perioada barocului și rococo-ului este bogat reprezentată prin obiectele de cult şi cele utilitar-decorative, cum sunt tabernacolele și salonul Ludovic al XV-lea, oglinzile vieneze, piesele din porțelan de Meissen, Folkstadt, Neapole, Strasbourg, Fontainbleu și sticlele, cristalurile gravate, pictate din Boemia.
Stilul neoclasic își face apariția încă de la sfârșitul secolului XVIII, dovadă fiind masa de cobalt (manufactura Sèvre), ceasuri și porțelanuri care în secolul al XIX-lea excelează în stilul Empire (din perioada lui Napoleon Bonaparte). Eclectismul care inundă domeniul artelor decorative se află sub influența exercitată de marile expoziții universale de la Londra, Paris, München, Viena, prin Mișcarea Arts and Crafts, fiind era modernismului (mașinismului) cu producția de serie. Astfel, apar unele piese de mobilier şi covoare de influență orientală, pe lângă cele originale, garnituri de salon, taburete, covoare din Asia Centrală, Asia Mică şi Transilvania, obiecte din sticlă, cristaluri, porțelanuri, faianță din Anglia, Italia, Germania, Austria, Ungaria. Colecția de artă decorativă secession este bogat reprezentată de piese valoroase ca formă, culoare și execuție artistică ale unor artiști de renume ca E. Gallé și A. Daum de la Școala din Nancy (Franța), Zsolnay Vilmos (Pécs, Ungaria) sau Iosif Reichenbach (Timișoara, România).
Ex Libris
Colecția de ex libris din cadrul Secției de Artă a Muzeului Ţării Crișurilor din Oradea constituie segmentul de grafică mică în cadrul general al colecției de grafică. colecția muzeului numără 7621 de piese, intrate prin achiziție în prima parte a anilor ’80 ai secolului XX, provenind din colecții particulare.
Colecționarii înșiși, în parte, au fost creatori de ex libris, printre ei distingându-se Gábor Dénes (cu 210 piese), Varga Mária (cu 724 de piese), Mottl Roman – Paul senior (cu 775 de piese) și Radványi Roman Károly (cu 5912 piese).
În majoritatea cazurilor, colecționarii şi-au procurat piesele prin schimb cu parteneri de peste hotare, fapt ce explică componența străină a colecției, fiind una din cele mai mari din țară. Marea majoritate a lucrărilor a fost realizată, cu precădere, în prima parte a secolului. Tematica prezentată, precum şi tehnicile de realizare sunt extrem de diverse.
colecția a fost valorificată, pe parcursul timpului, prin diverse expoziții tematice precum: țările de proveniență, ex libris-ul secession, ex libris-ul heraldic, ex libris-ul şi corpul uman, Radványi Károly creator de ex libris şi tehnici grafice de realizare a ex libris-ului.
Toate aceste frumuseți merită admirate la ele acasă, în Muzeul Țării Crișurilor!
„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.
Contact:
Str. Armatei Române nr.1/A,
cod: 410087, Oradea, jud. Bihor
tel. secretariat: 0259/706101 fax: 0259/479918
e-mail: contact@mtariicrisurilor.ro
Program de vizitare:
LUNI – ÎNCHIS
MARȚI-DUMINICĂ:
1 APRILIE – 31 OCTOMBRIE: 10.00 – 18.00
1 NOIEMBRIE – 31 MARTIE: 9.00 – 17.00
Programul de vizitare al VIVARIULUI
MARȚI-DUMINICĂ:
1 APRILIE – 31 OCTOMBRIE: 10.00 – 17.00
1 NOIEMBRIE – 31 MARTIE: 9.30 – 16.30
Ultima intrare în muzeu se face cu 30 de min. înainte de ora de închidere. Menționăm că vizitarea tuturor expozițiilor durează minim o oră.
Preț bilete expoziții permanente: Adulți: 15 lei/pers. Copii peste 4 ani, elevi, studenți, pensionari: 5 lei.
Preț bilete expoziții temporare: Adulți: 10 lei/pers. Copii peste 4 ani, elevi, studenți, pensionari: 5 lei.
Preț bilete Vivariu: Adulți: 15 lei/pers. Copii peste 4 ani, elevi, studenți, pensionari: 10 lei.
Taxă ghidaj la expozițiile din Muzeul Țării Crișurilor pentru grupuri de minimum 15 persoane – Adulți: plus 10 lei/bilet; Elevi, studenți, pensionari: plus 5 lei/bilet. La Vivariu nu se face ghidaj.
Intrarea este gratuită la toate expozițiile pentru copiii până la 4 ani, copiii din casele de asistență socială, veteranii de război, persoanele cu handicap, lucrătorii actuali şi pensionarii din rețeaua muzeistică națională.
Programări vizite ghidate: Marți – Duminică; 09.00 – 17.00: 0771 740 400
Programări activități educative: 0772 081 499
Biblioteca muzeului funcționează după următorul program:
Luni-Vineri – 8.00-16.00; Sâmbătă, Duminică – Închis.
DATE DE CONTACT:
MANAGER DE PROIECT
Nume, prenume: Mihai Palcu
Funcție: Șef Birou Investiții – Direcția Tehnică – CONSILIUL JUDEȚEAN BIHOR
Număr de telefon: +40259 417950, Număr de fax: +40259 410 182
Adresa Poștă electronică: directia_teh@cjbihor.ro
Date de contact beneficiar:
Adresa: Oradea, Parcul Traian nr. 5, Tel: 0259 410181, Fax: 0259 410 182 , Mail: registratura@cjbihor.ro
