Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat recent proiectul „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale”, parte a Programului România Atractivă, prin care obiective cultural-turistice, mai puțin cunoscute, devin vizibile pe plan intern și internațional.
Aplicația, ce poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play, e deja virală. În doar două zile de la lansare, fusese descărcată de peste 5.000 de ori.
Aplicația poate fi vizualizată în varianta desktop aici https://www.romania-atractiva.ro/
Ce este aplicația ROMÂNIA ATRACTIVĂ?
Aplicația a fost gândită și realizată cu scopul de a prezenta într-o formă logică și structurată un număr de peste 270 de obiective turistice, grupate în 12 rute turistice/culturale:
- Ruta Castelelor – 21 obiective
- Ruta Curiilor din Transilvania – 13 obiective
- Ruta Culelor – 11 obiective
- Ruta Gastronomiei Tradiționale Românești – 30 obiective
- Ruta Bisericilor Fortificate – 15 obiective
- Ruta Bisericilor de Lemn – 53 obiective
- Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 18 obiective
- Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 obiective
- Ruta castrelor romane – 22 obiective
- Ruta Cetăților – 31 obiective
- Ruta peisajului cultural din Delta Dunării – 5 obiective
- Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 33 obiective
- Programul România Atractivă reprezintă un prim pas pe care îl face țara noastră pentru a reactiva obiective culturale mai puțin cunoscute, dar relevante pentru istoria și cultura națională și europeană.
- Fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru Proiectul Promovarea celor 12 rute turistice/culturale se ridică la 8 milioane de euro.
- Proiectul include realizarea infrastructurii de semnalizare rutieră a 275 de obiective cultural-turistice, realizarea, pentru acestea, de conținut digital multimedia (materiale video, materiale audio, fotografii, animații 3D, texte de prezentare, tururi virtuale), dezvoltarea unor platforme online de informare și promovare (website și aplicație mobilă de travel), alături de planul de promovare națională și internațională a acestor 12 rute cultural-turistice care străbat România.
Programul România Atractivă este parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru care România a obținut finanțare europeană și a cărui dată de finalizare este 30 iunie 2026.
Proiectul de promovare a celor 12 rute turistice/culturale își propune dezvoltarea unei platforme online în care este încărcat conținut original despre obiectivele culturale alese, crearea unei infrastructuri de semnalizare în teren, prin amplasarea de indicatoare turistice, promovarea obiectivelor mai puțin cunoscute, dar cu o mare valoare istorică și culturală pentru România și pentru întreaga Europă. 275 de obiective culturale vor fi numite principale și vor beneficia de conținut digital original multimedia, iar alte 450 obiective culturale suplimentare se vor regăsi în aceeași platformă, cu linkuri active, astfel încât, experiența turistică să fie una completă.
Programul România Atractivă reprezintă un prim demers pe care România îl face asemenea Greciei și Italiei care are ca scop reactivarea obiectivelor culturale mai puțin cunoscute, relevante pentru istoria și cultura națională și europeană.
„Proiectul Promovarea celor 12 rute turistice/culturale parte a Programului România Atractivă reprezintă o oportunitate pentru repoziționarea țării noastre pe harta turismului internațional. Cu o istorie de mii de ani, România este depozitarul unor veritabile comori istorice și culturale, care vor fi reabilitate și puse în valoare, ca parte a patrimoniului cultural și turistic intern și internațional. Suntem onorați că sarcina de a duce la îndeplinire acest proiect ambițios ne revine nouă și avem încredere că, în următorii ani, rutele turistic-culturale vor deveni un reper pentru călătorul în căutare de experiențe de suflet”, a declarat Răzvan Popescu, subsecretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
MIPE este coordonatorul acestui proiect, parte a Componentei 11 – Turism și Cultură, Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Jalonul 332 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Principalii beneficiari ai proiectului vor fi autoritățile locale, pe baza propunerilor cărora au fost centralizate și incluse obiectivele de pe cele 12 rute, și nu mai puțin important, turiștii români și străini. Prin acest proiect, România are oportunitatea de a se poziționa ca o destinație turistică unde istoria, cultura, tradiția și gastronomia se împletesc într-o manieră originală.
Proiectul Promovarea celor 12 rute turistice/culturale a fost creat în baza unui efort comun în care proprietarii și custozii acestor obiective au transmis propunerile lor către MIPE în vederea includerii acestora în program.
Obiectivele, parte din cele 12 rute turistice, au o importanță istorică și de patrimoniu relevantă, iar odată introduse într-un circuit pot contribui la dezvoltarea economică a comunităților locale în care se află și pot oferi experiențe deosebite turiștilor.
Important de știut este faptul că o mare parte a obiectivelor culturale pot fi vizitate, însă există și un segment din acestea care au intrat sau urmează să intre într-un proces de reabilitare sau restaurare, din acest motiv nu sunt deschise publicului în momentul lansării aplicației.
Obiectivele de interes turistic ale Bihorului
După cum era de așteptat, cele mai de impact fotografii sunt cele cu… produse culinare, iar GUSTURILE DE BIHOR ocupă un loc de frunte în Ruta Gastronomiei Tradiționale Românești, despre care puteți afla mai multe detalii aici https://www.romania-atractiva.ro/ro/profiles/gusturi-de-bihor
Aplicația oferă chiar și o rețetă tradițională din Țara Beiușului:
Se iau verdețuri proaspete de sezon, ceapă verde, mărar, spanac, poate lobodă, se taie mărunt și se amestecă fără grabă cu brânza fărâmițată. Cartofii se fierb în apă și sare și se zdrobesc, adăugându-se brânză sărată. Pentru prepararea aluatului se cerne o cană de făină de grâu și se frământă împreună cu apă caldă turnată lent până acesta devine elastic. Se întinde pe masă în fâșii egale care se ung cu untură de porc și se lasă să se odihnească un sfert de oră. Apoi fiecare fâșie e întinsă până devine subțire și aproape transparentă. Foile de aluat sunt umplute cu amestecurile de verdețuri, cartofi și brânză pe o față de masă de in, cânepă sau bumbac. Se prind marginile țesăturii, se ridică o parte pentru ca aluatul să se ruleze aproape singur. Când sunt gata toate batoanele, se așează în tavă și plăcinta este unsă cu ouăle bătute și amestecate cu ulei. Se lasă 40 de minute în cuptorul încins la 200 de grade și se scoate aburindă spre deliciul și bucuria celor curioși să afle cum e vestita plăcintă ca la Beiuș.
Tot în cadrul acestei rute, se regăsește secțiunea referitoare la Gusturi și Tradiții din Bihor, unde recomandările vizează Pălincăria din Tulca, care organizează degustări în foișorul din curte, alături de plăcinte aburinde, Grădina de vară Salonta sau restaurantul Slavia tot din Salonta, locuri unde puteți încerca preparate delicioase, de la gulaș la ceaun la plăcinta slovacă.
În Oradea, aplicația recomandă să restaurantele La nuci – renumit pentru rețetele tradiționale de Bihor pe care le are în meniu – și To Chefs locul în care gastronomia este dusă la nivel de artă.
De asemenea, se face referire la Complexul Huta Slavia din Șinteu, nu doar un popas gastronomic deosebit, ci și un loc unde istoria slovacilor prinde viață. Aici puteți savura bucate tradiționale gătite din produse locale, gustați plăcintele făcute chiar în moara de apa restaurată și funcțională, ori vă puteți alătura atelierelor de fierărie sau sticlărie, în funcție de sezon.
Mai multe detalii aici: https://www.romania-atractiva.ro/ro/profiles/gusturi-si-traditii-de-bihor
Printre cele 13 obiective ale Rutei Curiilor din Transilvania apare și Conacul Baranyi-Jakó, un colț de istorie în inima satului Mișca. Impresionantul monument a fost ridicat în perioada 1771-1774 de către familia Baranyi și a servit ca reședință nobiliară și centru administrativ al domeniului Mișca.
Conacul Baranyi-Jakó este considerat unul din cele mai importante expresii ale patrimoniului bihorean din secolul al XVIII-lea, ridicat în stilul barocului provincial târziu.
Clădirea este construită în forma literei „L”. Cel mai deosebit element arhitectural al clădirii se extinde pe toată fațada dinspre curte – un pridvor deschis, delimitat de arcade, prin care se poate intra în diferite încăperi ale conacului. În trecut, conacul avea curte, grădină, livezi, dar și clădiri agricole.
Pentru detalii despre obiectivul de la Mișca, inclusiv video, click aici https://www.romania-atractiva.ro/ro/profiles/conacul-baranyi-jako
Mergând mai departe în aplicația #RomaniaAtractivă, pe Ruta Bisericilor de lemn, din cele 53 de obiective naționale, regăsim cinci dintre acestea din Bihor. Este vorba despre Biserica de lemn ”Sfântul Ioan Gură de Aur” din Stâncești, datând din secolul al XVIII-lea, lăcașul de cult fiind unul reprezentativ pentru arhitectura bisericească specifică Țării Beiușului. Povestea sa poate fi descoperită aici https://www.romania-atractiva.ro/ro/profiles/biserica-de-lemn-sfantul-ioan-gura-de-aur-din-stancesti-bihor
Celelalte biserici de lemn, care poartă toate hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, se regăsesc în localitățile Beznea, Margine, Tilecuș și Lunca Sprie.
Pentru o documentare a tuturor bisericilor de lemn incluse în #RomaniaAtractiva, click aici https://www.romania-atractiva.ro/ro/routes/ruta-bisericilor-de-lemn
Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României începe, evident, din Cetatea Oradea, unde ne întoarcem acum o mie de ani, în timpurile regelui Ladislau, un simbol al creștinismului și cavalerismului. În bisericile vechi, la început catolice, acum unitariene sau reformate, zidurile ascund bucăți de legendă pictate sub zugrăveli: fresce de bătălie sau epifanii ale monarhului canonizat, acoperite auster de reformă.
Tot pe această rută se regăsește și Ansamblul Abației Sâniob. Mănăstirea benedictină a fost întemeiată în jurul anului 1084 de însuși regele cavaler Ladislau cel Sfânt. Este renumită pentru că aici s-a aflat timp de câteva secole mâna dreaptă îmbălsămată a Sfântului rege Ștefan, cea mai importantă relicvă a creștinismului medieval din Ungaria. Ea a dat și numele localității Sâniob, Szentjobb, adică Sfânta Dreaptă.
Ansamblul-monument cuprinde reședința abației romano-catolice, biserica abațială, precum și ruinele cetății bastionare din secolul al XVII-lea. Clădirea abațială a fost ridicată peste bastionul sud-estic al cetății renascentiste și modificată de mai multe ori. Aici au locuit personalități importante, care și-au lăsat amprenta asupra acestui loc.
Și Cetatea Biharia este legată de istoria personală a regelui maghiar.
Cetatea Biharia este una din cele mai bine păstrate cetăți medievale timpurii din țară. Fortificația ridicată din maluri de pământ este impresionantă ca dimensiuni. Laturile de nord și sud măsoară câte 115 metri lungime, iar cele de est și vest câte 150 metri. Aici și-a petrecut adolescentul Ladislau 14 ani din viață, în curtea ducală a tatălui său, regele Béla I. Mama lui, principesa Richeza, fiica regelui Miesko I al Poloniei, alături de clericii episcopiei din cetate s-au ocupat de educația sa și i-au cultivat evlavia religioasă. Mai târziu, tot din acest loc prințul Ladislau a organizat și a pornit unele din cele mai eroice campanii de luptă împotriva cumanilor și pecenegilor.
O altă rută pe care regăsim obiective importante din Bihor este cea a Cetăților. Nu voi începe prezentarea cu Cetatea Oradea, ci cu Cetatea Hallstattiană din Dealul Simionului – Bălnaca. În spectaculosul defileu al Crișului Repede, pe dealul Simionului, se află bine ascunsă în pământ o fortificație cu o vechime ce depășește 3.000 de ani.
Se presupune că aceasta a fost ridicată de o comunitate aparținând finalului epocii bronzului și începutului primei epoci a fierului (Hallstatt), în intervalul cuprins între secolele al XIV-lea și al XII-lea î.Hr. Este posibil ca fortificația să fi avut rolul de a supraveghea defileul Crișului Repede, care în acest punct este foarte îngust.
Povestea ei pe scurt aici: https://www.romania-atractiva.ro/ro/profiles/cetatea-hallstattiana-din-dealul-simionului-balnaca
Cetatea Oradea nu mai are nevoie de prea multă prezentare, deoarece este emblema urbei de pe Crișul Repede. Aplicația, la această rută dedicată cetăților, se referă la unul dintre bastioanele cetății, amintind că Cetatea Oradea se numără printre cele mai notabile monumente arhitectonice medievale din Transilvania. Atractivitatea ei se datorează și formei pentagonale cu 5 bastioane amplasate la colțuri: Bastionul Aurit, Bastionul Roșu, Bastionul Crăișorul, Bastionul Bethlen și Bastionul Ciunt. Rolul lor era acela de a asigura protecția celor două porți de acces de la est și vest. În jurul fortificației se afla un șanț de apărare umplut cu apă termală care nu îngheța niciodată.
Bastionul Crăişorul, construit între anii 1569 și 1570 după proiectul lui Giulio Cesare Baldigara, a fost amplasat în faţa porţii sudice a cetăţii medievale, poarta care asigura accesul direct în palatul episcopal. Numele lui îl evocă pe cel care l-a patronat: principele Ioan Sigismund, fiul regelui Ioan Zápolya.
Fiecare cuceritor a rebotezat bastioanele cetății, astfel că, în 1660, otomanii l-au numit Juram Tabiesi, iar austriecii i-au dat numele de Sfânta Tereza în 1692.
De ce să îți descarci aplicația #RomâniaAtractivă
- Afli informații despre locuri mai puțin știute și promovate
- Îți poți organiza din timp vacanța mergând pe una dintre rute
- Ești la curent cu evenimentele culturale ce au loc în toată țara
- Ai la îndemână informații utile legate de programul și condițiile de vizitare ale obiectivelor turistice
- Simți că FIECARE PAS SPUNE O POVESTE (motto-ul campaniei aplicației)
