La Prefectura Bihor s-a desfășurat una dintre cele mai importante consultări instituționale din ultimii ani privind viitorul patrimoniului natural al județului. Tema centrală a întâlnirii a vizat identificarea și desemnarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, un proces care va influența direct modul în care sunt protejate ecosistemele bihorene și care poziționează județul într-un calendar strict al obligațiilor europene asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Reuniunea a fost coordonată de prefectul Marcel Daniel Dragoș, alături de subprefecții Botházy Nándor și Emilian Pavel, în prezența vicepremierului Barna Tánczos și a secretarului general din Ministerul Mediului, Alexandru Avram. Participarea acestora a subliniat caracterul strategic al discuțiilor și presiunea termenelor impuse de implementarea jaloanelor din PNRR.
Jalonul 34 din PNRR și ținta europeană de protejare a 10% din suprafața terestră
Discuțiile au avut ca punct de plecare aplicarea Jalonului 34 din PNRR, care urmărește alinierea României la Strategia Uniunii Europene pentru biodiversitate 2030. Obiectivul este ambițios: protejarea strictă a cel puțin o treime din ariile naturale protejate, echivalentul a 10% din suprafața terestră, incluzând toate pădurile primare și seculare rămase.
Pentru județul Bihor, acest lucru înseamnă analiza și delimitarea a aproximativ 24.000 de hectare, reprezentând 3,2% din suprafața județului, identificate pe hărțile Ministerului Mediului ca având valoare ecologică ridicată.
87 de primării și instituții-cheie, la aceeași masă pentru viitorul ecosistemelor bihorene
La convocare au răspuns reprezentanții a 87 de unități administrativ-teritoriale, alături de instituții deconcentrate și administratori de terenuri, precum Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Direcția Silvică Bihor, Direcția Agricolă, Garda de Mediu, Garda Forestieră, Parcul Național Apuseni, Consiliul Județean Bihor și furnizori de utilități.
Prezența acestora a fost esențială, deoarece multe dintre suprafețele vizate se află în administrarea directă a acestor instituții, iar stabilirea zonelor necesită un acord tehnic și administrativ clar.
Ce tipuri de ecosisteme sunt vizate și ce zone au fost excluse
Zonele propuse pentru protecție includ ecosisteme aflate de-a lungul cursurilor de apă și lacurilor, turbăriile din Apuseni, pădurile virgine și cvasivirgine, pajiștile și zonele mlăștinoase deja incluse în siturile Natura 2000.
Au fost evitate în mod explicit terenurile intravilane, suprafețele agricole, zonele vizate de proiecte majore de infrastructură, precum și cele cu potențial turistic ridicat, pentru a nu bloca dezvoltarea comunităților locale.
Ce înseamnă aceste zone pentru locuitorii județului Bihor
Dincolo de obligațiile administrative, desemnarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate aduce beneficii directe pentru populație. Conservarea acestor ecosisteme contribuie la protejarea resurselor de apă, la stabilitatea solurilor, la menținerea calității aerului și la reducerea efectelor schimbărilor climatice la nivel local.
Pe termen mediu și lung, aceste arii pot deveni nuclee pentru ecoturism, educație și cercetare, generând oportunități economice sustenabile pentru comunitățile din proximitate.
Consultare publică, consens și compensații pentru proprietari
Procesul se află în etapa de consultare publică națională. Autoritățile au urmărit obținerea unui consens cu proprietarii și administratorii de terenuri. În situațiile în care acordul nu poate fi obținut, pot fi propuse suprafețe alternative, susținute de documentații științifice conforme metodologiei Ministerului Mediului.
Legislația prevede, de asemenea, un sistem de compensații pentru proprietarii afectați de eventuale restricții.
Următorul pas: aprobarea Catalogului național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate
Etapa următoare vizează aprobarea oficială a Catalogului național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, programată pentru luna mai, moment care va marca trecerea de la consultare la implementare efectivă.
„Avem o dublă responsabilitate: să respectăm jaloanele din PNRR și să conservăm patrimoniul natural al județului. Obiectivul nostru este să atingem țintele europene fără a bloca dezvoltarea comunităților locale”, a declarat prefectul Marcel Daniel Dragoș.
Un moment de cotitură pentru relația Bihorului cu natura
Într-un context în care schimbările climatice și degradarea mediului devin tot mai vizibile, această etapă reprezintă un moment de cotitură pentru județul Bihor. Miza reală nu este doar îndeplinirea unor obligații europene, ci protejarea resurselor naturale care susțin viața de zi cu zi a bihorenilor și deschiderea unor noi direcții de dezvoltare durabilă pentru întreaga regiune.
