Guvernul a aprobat, în ședința din 5 martie 2026, Hotărârea de Guvern prin care este validată Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor pentru proiectul de investiții „MAI Digital”, un pachet amplu de modernizare care promite să mute online o parte importantă din interacțiunea cetățenilor cu Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile din subordine. În esență, statul își asumă oficial, printr-un act normativ, că investiția este justificată și poate fi finanțată și derulată ca proiect strategic de digitalizare, cu obiective clare: servicii publice mai accesibile, timpi mai mici de soluționare și o relație mai previzibilă între oameni, mediul de afaceri și administrație.
Contextul e ușor de recunoscut pentru orice român care a stat la cozi pentru o programare, a alergat după o hârtie care „lipsea din dosar” sau a pierdut zile întregi pentru un document care, în 2026, ar putea fi emis și verificat electronic. România a recuperat treptat decalajul la servicii publice digitale, însă MAI rămâne un „nod” major: de la evidența populației și pașapoarte, la permise, înmatriculări, avize și certificate, cererea e mare, iar presiunea pe ghișee se vede zilnic, inclusiv în județe cu flux ridicat de public precum Bihorul (prin mobilitate, turism, tranzit și diaspora care revine periodic acasă). În acest cadru, „MAI Digital” este gândit ca o accelerare: nu doar o aplicație în plus, ci o platformă unificată și o infrastructură IT mai solidă, care să susțină servicii online, fără întreruperi și fără vulnerabilități.
Miezul proiectului este dezvoltarea și extinderea platformei HUB MAI, un portal prin care cetățenii ar urma să acceseze cel puțin 15 servicii publice digitalizate, fără deplasarea la ghișeu, cu formulare online, fluxuri standardizate și posibilitatea de a depune solicitări de oriunde, inclusiv din diaspora. Hotărârea Guvernului subliniază explicit că obiectivul este reducerea timpilor de soluționare, diminuarea birocrației, creșterea transparenței și îmbunătățirea experienței de utilizare, cu servicii mai „prietenoase” și interfețe standardizate.
Ce înseamnă, concret, pentru cetățeni?
Ministerul Afacerilor Interne a indicat deja câteva exemple de servicii care urmează să fie dezvoltate sau extinse digital, precum eliberarea de certificate de cazier judiciar pentru persoane juridice, certificate de integritate comportamentală, avizarea unor activități la frontieră, înregistrarea declarațiilor pentru adunări publice, dar și zona avizelor/autorizațiilor de securitate la incendiu și protecție civilă, ori servicii legate de istoricul înmatriculării vehiculelor. Acolo unde aceste fluxuri se mută online, schimbarea se simte imediat: mai puține drumuri între instituții, mai puține ore pierdute, mai puține blocaje generate de „program scurt”, de lipsa ghișeelor deschise sau de dependența de documente pe hârtie.
Securitatea cibernetică, o necesitate a zilelor noastre
Proiectul are și o componentă pe care publicul o vede mai rar, dar care devine critică: securitatea cibernetică. Guvernul menționează alinierea la standarde de tip ISO 27001 pentru protecția datelor și comunicațiilor digitale, iar documentele de proiect vorbesc despre întărirea rețelelor și sistemelor informatice, tocmai pentru ca serviciile să fie oferite „cu grad ridicat de securitate”, nu doar „mutate pe internet”.
În plus, proiectul include dezvoltarea și operaționalizarea unui Centru de Management Integrat, cu suport și facilități de tip 24/7, gândit să ajute atât utilizatorii, cât și funcționarea tehnică a platformelor în regim continuu.
Când am putea scăpa de cozile de la ghișee?
Din punct de vedere al banilor și al calendarului, datele publice indică o investiție majoră. Proiectul „MAI Digital” a început oficial la 29 ianuarie 2026 și are o perioadă de implementare de 36 de luni, ceea ce împinge finalizarea spre începutul lui 2029, dacă termenele sunt respectate. Valoarea totală este de 657.884.738,86 lei (cu TVA), cu o finanțare nerambursabilă de 493.230.478,59 lei (FEDR) și cofinanțare din partea beneficiarului de 164.654.260,27 lei.
Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, dedicat digitalizării în administrația publică centrală, iar proiectul are un consorțiu extins de parteneri din structurile MAI, de la Poliția Română și Poliția de Frontieră, la Jandarmerie, IGSU, Imigrări, Pașapoarte, Permise și Înmatriculări, Arhivele Naționale și alte entități din sistem.
Un indicator-cheie arată și „miza” la nivel de utilizare: documentele de proiect avansează o țintă de 1.350.000 utilizatori/an pentru serviciile publice digitale noi și optimizate (în comunicarea publică a MAI, estimarea a fost prezentată ca „peste 1 milion” anual).
Pentru județe precum Bihor, unde interacțiunea cu structurile MAI e intensă (mobilitate transfrontalieră, mașini, acte, avize, activități economice și fluxuri sezoniere ale diasporei), orice creștere reală a capacității de preluare online ar putea reduce presiunea pe ghișee și ar putea scurta timpii de așteptare inclusiv pentru cei care, din diverse motive, vor continua să vină fizic la instituții.
Cum și când se vor simți schimbările în viața de zi cu zi depinde, însă, de un detaliu esențial: ritmul livrării serviciilor, nu doar existența proiectului. În practică, un program de 36 de luni înseamnă că unele servicii pot apărea gradual, pe măsură ce sunt dezvoltate și integrate în HUB, iar altele vor veni spre final, după testare, migrare de date, interoperabilitate și audit de securitate. Dacă implementarea va fi coerentă, câștigul pentru cetățean e simplu de tradus: depui cererea online, primești status în timp real, plătești taxele prin canale digitale, eviți deplasarea și ai documentul emis/validat fără să „plimbi” dosare. Pentru mediul de afaceri, mai ales în zona avizelor și certificatelor, diferența poate însemna zile câștigate și costuri administrative mai mici, ceea ce se vede în termene de deschidere, autorizare și conformare.
Există și consecințe posibile care trebuie urmărite atent. Un HUB unificat aduce eficiență, dar crește și dependența de infrastructura IT: dacă platforma cade, efectul se simte la scară mare, de aceea modernizarea infrastructurii și securizarea sunt decisive, nu „opționale”. În plus, digitalizarea reală nu înseamnă doar formulare online, ci și reorganizarea fluxurilor interne, astfel încât instituțiile să proceseze digital cap-coadă, nu să ceară tot la final o prezență fizică „pentru semnătură”, anulând beneficiile. Tocmai aici va fi testul: dacă MAI reușește să transforme digitalizarea într-un standard de lucru și într-o cultură administrativă, nu doar într-un portal, atunci „MAI Digital” poate deveni unul dintre proiectele care schimbă efectiv relația românilor cu statul în anii următori.
