UE alocă 5 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și educația media

Comisia Europeană a lansat recent o inițiativă de aproape 5 milioane de euro pentru consolidarea educației media și a rezilienței societății europene în fața dezinformării, în contextul amplificării campaniilor de manipulare online.

Măsura vine în urma intensificării fenomenelor de dezinformare care afectează alegerile democratice, polarizează opiniile publice și alimentează neîncrederea în instituții. Potrivit oficialilor europeni, campaniile coordonate de răspândire a informațiilor false au devenit tot mai sofisticate, implicând rețele de social media, surse anonime și conținut generat de inteligența artificială.

În acest context, Comisia a lansat două cereri de propuneri cu scopul de a sprijini proiecte inovatoare în domeniul educației media și al verificării faptelor.

Două axe de intervenție

Prima linie de finanțare, în valoare de 3,15 milioane de euro, vizează dezvoltarea de instrumente și programe de detectare a campaniilor de manipulare, analizarea impactului dezinformării asupra cetățenilor europeni și propunerea de măsuri concrete pentru consolidarea rezilienței sociale.

Cea de-a doua cerere, în valoare de 1,6 milioane de euro, urmărește să amplifice impactul conținuturilor verificate, prin sprijinirea organizațiilor independente de fact-checking. Acestea sunt încurajate să colaboreze cu mass-media tradițională, influenceri, creatori de conținut și podcasteri pentru a ajunge la un public mai larg prin formate media inovatoare și adaptate canalelor digitale.

Cine poate aplica

Organizațiile eligibile includ ONG-uri, instituții de învățământ superior, centre de cercetare și alte entități active în domeniul educației media și combaterii dezinformării. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iunie 2025, iar proiectele câștigătoare vor lucra în parteneriat cu Observatorul European al Mass-Mediei Digitale (EDMO).

Context european

În ultimii ani, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de combatere a dezinformării, mai ales în perioada pandemiei COVID-19 și în contextul conflictului din Ucraina, unde războiul informațional s-a dovedit la fel de periculos ca cel militar. Planul de acțiune pentru democrația europeană și Codul de bune practici privind dezinformarea sunt instrumente cheie prin care Bruxelles-ul încearcă să protejeze spațiul public digital.