Guvernul României a aprobat azi, 18 decembrie, printr-o ordonanţă de urgenţă, alocarea sumei de 1.118.317,97 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2025, în scopul acoperirii TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii realizate în cadrul Programului ROU‑T‑MOH („Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”). Măsura vizează perioada de implementare a programului derulat între 1 aprilie 2022 şi 30 iunie 2024, care a fost finanţat prin Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei.
Scopul alocării este de a asigura continuarea plăţii TVA aferente cheltuielilor eligibile în cadrul programului, astfel încât implementatorii să nu suporte aceste costuri din resurse proprii ori din împrumuturi. Fără această subvenţie, Fondul Global ar considera aceste cheltuieli neeligibile, ceea ce ar putea afecta furnizarea de servicii esenţiale pentru pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză, în special cu forme multidrog‑rezistente (MDR‑TB).
Cum este defalcată suma alocată
Bugetul aprobat de Guvern se împarte astfel:
- 700.425,18 lei pentru TVA aferent cheltuielilor între aprilie şi decembrie 2022, efectuate de Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţiile de sănătate publică, unităţi sanitare implicate şi Fundaţia Romanian Angel Appeal – Apelul Îngerului Român.
- 417.500,68 lei pentru TVA aferent cheltuielilor din 2023, suportate de aceeaşi implementatori.
- 392,11 lei pentru TVA aferent cheltuielilor din 2024.
Plata va fi gestionată de Ministerul Sănătăţii pe baza documentelor justificative depuse de entităţile implicate în implementarea efectivă a programului, conform prevederilor acordului de grant încheiat cu Fondul Global.
Ce urmăreşte programul ROU‑T‑MOH
Programul ROU‑T‑MOH a avut drept obiectiv general reducerea incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii prin tuberculoză în România, cu un accent special pe formele rezistente la tratament (MDR‑TB) şi pe grupurile vulnerabile. Printre priorităţile acestuia s-au numărat extinderea accesului la diagnostic şi tratament de calitate, dar şi integrarea unor strategii moderne de prevenţie. Programul a reprezentat o sursă financiară esenţială pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Controlul Tuberculozei 2015–2020 şi a continuat să sprijine obiectivele din strategia actualizată pentru perioada 2022–2030.
Rolul acestuia a inclus şi contribuţii la capacitatea spitalicească în contextul pandemiei de COVID‑19, susţinând infrastructuri critice pentru diagnostic şi tratament.
De ce este importantă această măsură
În România, tuberculoza rămâne o preocupare semnificativă de sănătate publică. Conform datelor oficiale recente, incidenţa tuberculozei în 2023 a fost de aproximativ 48 de cazuri la 100.000 de locuitori, fiind înregistrate aproape 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii. Această rată este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană şi marchează al treilea an consecutiv de creştere a numărului de cazuri după mai mulţi ani de scădere continuă.
De asemenea, potrivit datelor Societăţii Române de Pneumologie, în 2024 incidenţa rămâne ridicată, în medie 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori, iar la copii de 10,8 la 100.000 de locuitori. În ultimele două decenii s‑au înregistrat progrese majore în controlul tuberculozei, inclusiv o reducere de aproape 70% a numărului total de cazuri la nivel naţional, de la valori extrem de ridicate în anii anteriori. G4Media.ro
În acest context, măsura de alocare de la buget pentru plata TVA asigură continuitatea unor servicii preventive şi terapeutice esenţiale, contribuind la îmbunătăţirea accesului la îngrijire pentru pacienţii cu tuberculoză, în special pentru cei cu forme rezistente la tratament.
Semnificaţia pentru sistemul de sănătate
Prin intervenţia financiară aprobată de Guvern, România îşi reafirmă angajamentul faţă de combaterea tuberculozei la nivel naţional, sprijinind atât programele de diagnostic precoce, cât şi tratamentul adecvat. În lipsa acestei finanţări, cheltuielile considerabile pentru TVA ar fi afectat implementarea unor activităţi critice şi ar fi pus presiune pe resursele instituţiilor implicate.
