- Harta Reciclării, platforma online dezvoltată de asociația Viitor Plus împreună cu #DupăNoi, platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, a depășit 20.000 de puncte la nivel național.
- Harta arată unde pot fi duse haine, jucării, aparate stricate, ulei uzat sau medicamente expirate: puncte de colectare separată, centre de aport voluntar, ateliere de reparații, magazine second-hand și locuri de returnare a ambalajelor prin SGR.
- Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea este una dintre cele șase școli și facultăți prin care s-a făcut mobilizarea voluntarilor care au completat harta. Voluntarii au adăugat 900 de puncte de economie circulară.
Un aparat care s-a stricat, hainele care nu mai sunt purtate, jucăriile rămase în dulap sau uleiul rămas după gătit ajung, de cele mai multe ori, la coșul de gunoi – pentru că nu e clar unde altundeva ar putea fi duse. Harta Reciclării, platforma care răspunde exact la această întrebare, a depășit 20.000 de puncte în toată țara, au anunțat pe 27 octombrie 2026 asociația Viitor Plus și platforma #DupăNoi a Sistemului Coca-Cola în România. Pentru bihoreni, harta adună într-un singur loc informații care altfel sunt împrăștiate între operatorul de salubritate, primărie, magazine și ateliere private.

Ce poți căuta pe Harta Reciclării din Bihor
Majoritatea celor peste 20.000 de locații sunt dedicate colectării separate: hârtie și carton, metal, sticlă, baterii, textile, ulei uzat sau medicamente expirate. Platforma include și puncte de returnare a ambalajelor prin Sistemul de Garanție-Returnare, precum și centre de aport voluntar.
Pe lângă acestea, harta cuprinde o categorie distinctă, de economie circulară: ateliere de reparații, magazine second-hand, centre de donații, servicii de închiriere, piețe și cișmele publice. Aici ajung lucrurile care nu sunt, de fapt, deșeuri – hainele și jucăriile în stare bună pot fi donate acolo unde sunt acceptate, iar un aparat defect poate ajunge la un atelier în loc să ajungă la gunoi.
Pentru Bihor, harta se suprapune peste o infrastructură care s-a extins în ultimii ani. Despre cele opt centre din județ care preiau fracțiile pe care sacul galben nu le acceptă am scris în materialul despre centrele de colectare din Bihor care preiau plăcile de plastic, iar regulile de returnare a ambalajelor sunt detaliate în articolul despre înscrierea obligatorie în Sistemul de Garanție-Returnare.
900 de puncte adăugate de voluntari care și-au cartografiat orașul
O parte dintre locațiile de pe hartă nu vin de la instituții, ci de la oameni care și-au luat la pas propriul oraș. Prin misiunile Eco-Detectiv, coordonate de Angela Boghiu, voluntarii caută soluțiile existente în comunitatea lor și le trec pe hartă.
La Brașov, o fetiță de 11 ani, la prima ei experiență de voluntariat, a descoperit 13 locații împreună cu mama ei. La Timișoara, o voluntară pe nume Mirela – singura din oraș implicată în misiune, potrivit organizatorilor – și-a folosit o parte din vacanța de vară pentru a identifica peste 100 de locații.
Împreună, voluntarii Eco-Detectiv au adăugat 900 de puncte de economie circulară, iar categoria a trecut astfel de 1.500 de locații la nivel național.
„O comunitate devine mai sustenabilă atunci când oamenii încep să descopere valoarea lucrurilor și locurilor din jurul lor. Nu trebuie să schimbi lumea dintr-o dată. Poți începe cu strada ta și să descoperi afaceri mici pe lângă care poate ai trecut de zeci de ori, fără să le observi”, a declarat Angela Boghiu, responsabilă de voluntari și relația cu comunitatea la Harta Reciclării.
Cine vrea să adauge locații noi – din orașe, din comune sau din sate – poate scrie organizatorilor la adresa voluntari@hartareciclarii.ro.
Un colegiu din Oradea, între partenerii campaniei
Mobilizarea voluntarilor s-a făcut prin evenimente publice, activități online și colaborări cu șase instituții de învățământ din țară. Printre ele, Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea, alături de Facultatea de Inginerie Chimică, Biotehnologii și Protecția Mediului din Timișoara, Colegiul Tehnic „Ana Aslan” din Cluj-Napoca, Liceul de Artă „Bălașa Doamna” din Târgoviște, Liceul Teoretic „George Emil Palade” din Constanța și Liceul Tehnologic „A. I. Cuza” din Buzău.
Separat, Asociația Municipiilor din România a sprijinit implicarea primăriilor în actualizarea datelor despre infrastructura de colectare separată – partea care, în practică, decide dacă informația de pe hartă corespunde cu ce găsește omul la fața locului.
Harta este completată de lecții interactive de educație pentru mediu, de la nivel preșcolar până la liceu, cu personaje precum CORNelia, Stofia, PET-rică și Electro-Nicu, construite în jurul risipei alimentare, al alegerilor vestimentare, al returnării ambalajelor și al deșeurilor electrice.
Ce urmărește parteneriatul dintre Viitor Plus și #DupăNoi
Viitor Plus este o organizație non-profit cu 20 de ani de activitate în programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu și infrastructură de mediu, iar Harta Reciclării este unul dintre programele sale. Platforma #DupăNoi reunește, din 2016, proiectele de sustenabilitate ale Sistemului Coca-Cola în România.
„Harta Reciclării […] conectează oamenii cu soluțiile din jurul lor și transformă gesturi simple, precum donarea, repararea, reutilizarea sau reciclarea, în obiceiuri cu impact. Faptul că platforma a depășit 20.000 de locații arată ce se poate construi atunci când organizațiile, autoritățile și comunitățile lucrează împreună”, a declarat Cristian Moldovan, Corporate Affairs and Sustainability Director, Coca-Cola HBC România.
Pentru o gospodărie din Oradea sau dintr-o comună bihoreană, miza e una practică: dacă informația e corectă și actualizată, drumul până la locul potrivit devine scurt, iar obiectul nu mai ajunge lângă o eco-insulă sau la marginea drumului. Cât de bine funcționează depinde de cât de des sunt actualizate datele de către primării și operatori – un efort local pe care l-am urmărit și în cazul investițiilor operatorului de salubritate Ecologic Prest Bihor.
Întrebări frecvente despre Harta Reciclării
Ce este Harta Reciclării?
O platformă online gratuită, dezvoltată de asociația Viitor Plus împreună cu platforma #DupăNoi, care arată unde pot fi duse obiectele și deșeurile pe categorii: colectare separată, centre de aport voluntar, puncte SGR, ateliere de reparații, magazine second-hand, centre de donații.
Câte puncte are în total?
Peste 20.000 la nivel național, prag anunțat pe 27 octombrie 2026. Dintre acestea, peste 1.500 sunt puncte de economie circulară.
Cum pot adăuga un loc din Bihor care lipsește?
Scriind la adresa voluntari@hartareciclarii.ro. Organizatorii caută voluntari inclusiv din comune și sate, nu doar din orașele mari.
Ce fac cu hainele sau jucăriile care sunt încă bune?
Pot fi donate la centrele care le acceptă sau duse la magazine second-hand și la punctele de colectare a textilelor. Donarea și reutilizarea sunt, în logica economiei circulare, pașii dinaintea reciclării.
Harta înlocuiește informațiile de la primărie sau de la operatorul de salubritate?
Nu. Este un instrument de orientare, construit din date publice, contribuții ale voluntarilor și actualizări venite de la primării. Pentru programul exact de ridicare a deșeurilor și pentru regulile locale, sursa rămâne primăria sau operatorul de salubritate.
Citește și
- 14 workshopuri: psihologii școlari din toată țara se reunesc vineri la Oradea
- Opt adrese în cinci zile: Primăria Oradea taie și toaletează arbori, iar șoferii mută mașinile
- Zece studenți din Oradea și zece din Szeged au lucrat pentru salvarea nufărului termal
- Peste 300 de alergători aleargă sâmbătă la Felix Trail Run





