Guvernul României a aprobat joi, 5 martie, o hotărâre privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, inițiată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Actul normativ introduce un nou model administrativ pentru gestionarea pădurilor aflate în proprietatea publică a statului, cu obiectivul declarat de a reduce birocrația, de a eficientiza activitatea și de a introduce criterii clare de performanță pentru conducerea instituției.
Decizia face parte din pachetul de reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar respectarea acestor angajamente este considerată esențială pentru accesarea fondurilor europene și evitarea unor corecții financiare.
„Prin această hotărâre trecem de la un model administrativ fragmentat la unul regional, mai coerent și mai eficient. Reducem structurile birocratice și introducem evaluări reale de performanță”, a declarat ministrUL mediului, Diana Buzoianu.
Ce se schimbă în structura Romsilva
Hotărârea de Guvern introduce cea mai amplă reorganizare a instituției din ultimele decenii. Principala modificare este reducerea numărului direcțiilor silvice de la 41 la 19 structuri regionale, ceea ce presupune o reorganizare administrativă majoră la nivel național.
Noua structură urmărește eliminarea suprapunerilor administrative și concentrarea deciziilor la nivel regional, cu scopul de a accelera procesul decizional și de a reduce costurile administrative.
Conducerea instituției va fi, de asemenea, reorganizată. Directorii direcțiilor silvice și conducerea centrală vor fi desemnați prin concurs, cu mandate de cinci ani, care vor putea fi prelungite doar dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță.
Pentru prima dată, toți directorii și șefii de ocoale silvice vor avea indicatori clari de performanță, atât financiari, cât și operaționali. Evaluările vor fi realizate anual, iar rezultatele pot determina menținerea sau schimbarea din funcție.
Hotărârea introduce și o separare clară a activităților economice din cadrul regiei. Exploatarea masei lemnoase, producția și serviciile conexe vor avea evidență financiară separată, iar fiecare activitate va avea responsabilitate managerială distinctă.
Presiuni pentru reformarea administrării pădurilor
Reorganizarea vine într-un context în care administrarea pădurilor din România a fost frecvent criticată de organizații de mediu și de instituții europene. Problemele semnalate au vizat atât tăierile ilegale, cât și lipsa unor mecanisme eficiente de control și transparență.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 3,13 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea statului, adică aproape jumătate din fondul forestier al României. În acest context, modul în care instituția funcționează are impact direct asupra mediului, economiei forestiere și comunităților locale.
Reforma urmărește introducerea unor reguli mai stricte de responsabilitate managerială și a unor mecanisme de control intern mai eficiente, precum și accelerarea procesului de digitalizare a activităților din sectorul forestier.
Ce ar putea însemna reorganizarea pentru Direcția Silvică Bihor
Pentru județul Bihor, reorganizarea ar putea aduce schimbări importante în modul în care sunt administrate pădurile de stat.
În prezent, activitatea forestieră din județ este gestionată prin structuri teritoriale coordonate de Direcția Silvică Bihor. Conform noii reorganizări, Direcția Silvică Bihor va coordona activitatea instituțiilor din Arad și Bihor, motiv pentru care deciziile administrative vor fi luate la nivel regional, nu exclusiv la nivel județean.
Acest lucru ar putea avea atât efecte pozitive, cât și provocări.
Pe de o parte, centralizarea regională ar putea duce la decizii mai rapide, o coordonare mai bună a exploatării forestiere și o utilizare mai eficientă a resurselor. În plus, introducerea indicatorilor de performanță ar putea crește presiunea asupra managerilor locali pentru a îmbunătăți rezultatele și pentru a reduce eventualele disfuncționalități.
Pe de altă parte, există și riscul ca unele decizii să fie luate mai departe de realitățile locale, ceea ce ar putea crea tensiuni între comunitățile locale, autoritățile silvice și administrațiile regionale.
Posibile consecințe pe termen lung
Dacă reforma va fi implementată conform planului, schimbările ar putea avea impact asupra mai multor domenii.
În primul rând, managementul forestier ar putea deveni mai transparent și mai predictibil, mai ales dacă digitalizarea și monitorizarea activităților vor fi implementate eficient.
În al doilea rând, introducerea criteriilor de performanță ar putea reduce stabilitatea excesivă a funcțiilor de conducere din sistemul silvic, unde schimbările manageriale au fost rare în trecut.
În același timp, reorganizarea ar putea influența și piața lemnului, deoarece o administrare mai strictă a exploatărilor ar putea modifica volumele de masă lemnoasă disponibile pentru operatorii economici.
Pentru comunitățile din zonele forestiere din Bihor, schimbările ar putea deveni vizibile mai ales prin modul în care sunt gestionate exploatările, lucrările de regenerare a pădurilor și proiectele de protecție a mediului.
O reformă ce va fi testată în timp
Deși hotărârea creează cadrul legal pentru reorganizare, rezultatele concrete vor depinde de modul în care măsurile vor fi implementate în următorii ani.
Experții în politici forestiere atrag atenția că reorganizarea administrativă, de una singură, nu garantează rezolvarea problemelor structurale din sectorul forestier. Eficiența reală va depinde de transparență, control, digitalizare și aplicarea consecventă a criteriilor de performanță.
Pentru județe precum Bihor, unde pădurile reprezintă o resursă economică importantă, modul în care această reformă va fi aplicată la nivel regional ar putea influența semnificativ atât economia forestieră locală, cât și protecția mediului în următorii ani.
foto: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
