Studiu la eco-insulele din Oradea: locuitorii cunosc regulile, dar aplicarea lor rămâne inegală

Peste 93% dintre participanții la un studiu desfășurat în trei cartiere din Oradea știu că separarea deșeurilor este obligatorie. Când cunoștințele au fost verificate practic, numai 67,7% dintre respondenți au identificat corect containerul în care trebuie depozitat un anumit deșeu. Aproape jumătate au recunoscut că au lăsat cel puțin o dată gunoi lângă containere, cel mai frecvent din cauza trapelor blocate.

• * Studiul a inclus peste 2.800 de persoane din cartierele Rogerius, Decebal-Dacia și zona Olosig.
• * 88,5% au declarat că știu să sorteze deșeurile, însă răspunsurile corecte au fost confirmate în 67,7% dintre cazuri.
• * Blocarea trapelor, lipsa cartelei și graba se numără printre motivele pentru care deșeurile ajung lângă eco-insule.

Diferență între ceea ce cred orădenii că știu și ceea ce aplică

Gradul de informare privind colectarea separată a deșeurilor este ridicat în cele trei cartiere orădene analizate, însă rezultatele arată și o diferență vizibilă între cunoașterea declarată și cea verificată.

Peste 98% dintre persoanele chestionate au afirmat că știu că deșeurile trebuie colectate separat, iar mai mult de 93% cunosc faptul că aceasta este o obligație legală.

În cazul eco-insulelor funcționale, 88,5% dintre respondenți au susținut că știu în ce container trebuie introdus fiecare tip de deșeu. Operatorii au verificat însă răspunsurile, iar alegerea corectă a fost confirmată în 67,7% dintre cazuri.

Procentul nu arată câți orădeni respectă regulile în fiecare zi, ci câți dintre respondenții testați au identificat corect containerul corespunzător. Din acest motiv, rezultatul nu poate fi prezentat drept rată generală de conformare a populației municipiului.

Datele provin dintr-un studiu realizat de Asociația Principele Nicolae, cu sprijinul Primăriei Oradea și al operatorului de salubritate RER Vest.

Peste 2.800 de persoane, chestionate în trei cartiere

Cercetarea s-a concentrat asupra cartierelor Rogerius, Decebal-Dacia și Olosig, unde se află o parte importantă a eco-insulelor utilizate pentru colectarea deșeurilor menajere.

Cei 14 operatori de teren au aplicat chestionare la eco-insulele funcționale, dar și în apropierea unor amplasamente care urmează să fie puse în uz. În total, au fost culese răspunsuri de la peste 2.800 de persoane.

În paralel, la scările blocurilor au fost afișate regulile de colectare, iar locuitorilor le-au fost distribuite materiale informative.

Studiul oferă o imagine asupra comportamentelor întâlnite în cele trei cartiere, nu asupra întregii populații a municipiului. Comunicatul nu precizează metoda de selecție a respondenților, marja de eroare sau structura eșantionului în funcție de vârstă, sex și cartier.

Numai o treime clătesc întotdeauna ambalajele

Răspunsurile arată că pregătirea ambalajelor înainte de depunere nu a devenit încă un obicei constant.

Doar 33,4% dintre participanți au declarat că spală sau clătesc întotdeauna ambalajele reciclabile, în timp ce peste jumătate fac acest lucru numai uneori.

Rezultatele sunt mai bune în privința reducerii volumului deșeurilor: 63,3% dintre respondenți spun că pliază sau turtesc întotdeauna ambalajele înainte de a le introduce în containere. Acest gest permite folosirea mai eficientă a spațiului disponibil și poate reduce situațiile în care recipientele par pline din cauza ambalajelor voluminoase.

Aproape jumătate au lăsat cel puțin o dată deșeuri lângă containere

Una dintre concluziile sensibile ale studiului privește abandonarea deșeurilor în exteriorul punctelor de colectare. Aproximativ jumătate dintre respondenți au recunoscut că au lăsat cel puțin o dată gunoiul pe jos, lângă containere.

În 79,3% dintre aceste situații, motivul invocat a fost blocarea sistemului de acces sau a trapei. Alte explicații au fost prezența unor deșeuri deja abandonate în zonă, lipsa cartelei ori a telefonului și graba.

Rezultatele sugerează că menținerea curățeniei depinde atât de comportamentul utilizatorilor, cât și de funcționarea infrastructurii. O trapă blocată nu justifică abandonarea deșeurilor, dar repetarea problemelor tehnice poate reduce încrederea locuitorilor în noul sistem.

Orădenii cer camere video, amenzi și informare continuă

Întrebați ce măsuri ar putea încuraja colectarea corectă, cei mai mulți respondenți au indicat supravegherea video a eco-insulelor, opțiune susținută de 56% dintre participanți.

Aplicarea amenzilor pentru nerespectarea regulilor a fost menționată de 53,5%, iar 52,6% consideră necesare campanii continue de informare și conștientizare. Distribuirea unor cartele suplimentare pentru gospodării a fost solicitată de 33% dintre cei chestionați.

Majoritatea participanților s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de serviciul general de colectare și au apreciat curățenia punctelor după ridicarea deșeurilor.

Mii de persoane au refuzat participarea

Pe durata cercetării, 4.503 persoane au refuzat să răspundă întrebărilor operatorilor. Cei mai mulți nu au precizat motivul sau s-au declarat neinteresați, iar o parte au invocat lipsa timpului.

Operatorii au urmărit direct comportamentul persoanelor care au refuzat interviul, dar au continuat să depună deșeuri. Potrivit observațiilor raportate, 48,7% dintre acestea au separat deșeurile.

Numărul mare de refuzuri reprezintă o limită importantă a cercetării, deoarece persoanele care acceptă să participe la un studiu de mediu pot fi mai informate sau mai interesate de subiect decât cele care refuză.

Oradea are deja instalate 367 de eco-insule digitalizate

Studiul apare în contextul extinderii sistemului local de colectare. În Oradea au fost deja instalate un număr de 367 de eco-insule digitalizate în cartierele Nufărul, Cantemir, Velența, Dacia-Decebal, Ioșia, Rogerius și Centru.

Fiecare amplasament permite colectarea a cinci fracții: plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale. Accesul se realizează cu un card asociat gospodăriei sau prin aplicația mobilă.

Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar municipalitatea urmărește atingerea unei rate de reciclare de 50% la nivelul orașului. Colectarea separată nu reprezintă doar o recomandare: persoanele fizice și juridice care produc deșeuri municipale au obligația să le separe corect pe fracții, potrivit legislației privind gestionarea serviciului de salubrizare.

Al patrulea studiu realizat de asociație

Cercetarea din Oradea este al patrulea proiect de acest tip realizat de Asociația Principele Nicolae, după două studii desfășurate la Alba Iulia și unul la Arad.

Principele Nicolae a apreciat nivelul de implicare al comunității și a afirmat că Oradea „performează” în domeniul colectării separate, deși există în continuare aspecte care trebuie îmbunătățite.