- Transgaz pregătește trei conducte noi, cu o lungime cumulată de aproximativ 72,7 kilometri pe teritoriul județului Bihor.
- Infrastructura va putea deservi orașul Aleșd și 20 de comune, în care se află peste 48.000 de gospodării.
- Construirea conductelor magistrale nu înseamnă racordarea automată a locuințelor. Primăriile trebuie să dezvolte rețelele locale de distribuție, iar consumatorii vor avea nevoie de branșamente individuale.
Trei direcții noi pentru extinderea rețelei de transport
Planul de extindere a infrastructurii de gaze naturale din Bihor a fost prezentat marți, 21 iulie 2026, de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și de președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate după o întâlnire de lucru cu primarii localităților vizate și ai comunităților aflate în apropierea viitoarelor trasee. Discuțiile s-au concentrat asupra autorizațiilor, asigurării accesului la terenuri și coordonării instituțiilor implicate, astfel încât lucrările să nu fie întârziate de blocaje administrative.
Potrivit informațiilor prezentate, noile conducte vor fi dezvoltate pe trei direcții și vor însuma aproximativ 72,7 kilometri pe teritoriul județului.
„Am convenit împreună că fiecare – Consiliul Județean, Transgaz și primăriile – trebuie să ne facem partea noastră pentru ca, într-o variantă realistă, optimistă, la finalul anului 2027, rețeaua de magistrale din județul Bihor să fie mai lungă”, a declarat Mircea Mălan.
Formularea indică însă un termen-țintă, condiționat de derularea procedurilor administrative, de obținerea autorizațiilor și de execuția lucrărilor.
Conducta Huedin–Lugașu de Jos ar putea deservi peste 34.000 de gospodării
Cea mai lungă dintre investițiile prezentate este conducta Huedin–Lugașu de Jos, declarată proiect de importanță națională. Traseul complet ar urma să măsoare aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37,7 kilometri pe teritoriul județului Bihor.
Noua infrastructură va crea posibilitatea alimentării cu gaze naturale a orașului Aleșd și a comunelor Bratca, Borod, Vadu Crișului, Măgești, Aștileu, Țețchea și Lugașu de Jos.
În această zonă sunt estimate peste 34.000 de gospodării care ar putea beneficia, în etapele următoare, de acces la rețea.
Conducta ar avea o importanță deosebită pentru zona Aleșd–Valea Crișului Repede, unde accesul la infrastructură energetică poate conta atât pentru populație și instituțiile publice, cât și pentru firmele care analizează amplasarea unor activități de producție, servicii sau turism.
O conductă de 23 de kilometri între Căpâlna și Ceica
A doua direcție de dezvoltare este Căpâlna–Ceica. Proiectul prevede construirea unei conducte cu o lungime de aproximativ 23 de kilometri, care ar urma să deservească localitățile Holod, Sâmbăta, Pomezeu, Răbăgani, Ceica, Dobrești, Lăzăreni și Drăgești.
În cele opt comune se află aproximativ 11.000 de gospodării care ar putea fi racordate după realizarea conductei de transport și a rețelelor locale de distribuție.
Pentru aceste comunități, infrastructura ar putea oferi o alternativă la încălzirea exclusivă cu lemne, cărbune, GPL sau sisteme electrice. În același timp, instituțiile publice, întreprinderile locale și eventualii investitori ar putea avea acces la o sursă suplimentară de energie.
Extindere de la Beiuș spre Căbești
A treia investiție vizează direcția Beiuș–Căbești și presupune realizarea unei conducte de aproximativ 12 kilometri.
Aceasta ar urma să creeze condițiile de alimentare pentru comunele Pocola, Remetea, Curățele, Căbești și Roșia, unde sunt estimate peste 3.500 de gospodării.
Extinderea este relevantă pentru dezvoltarea economică și turistică a zonei Beiușului. Accesul la o infrastructură energetică diversificată poate susține pensiunile, unitățile de alimentație publică, atelierele, activitățile de producție și serviciile turistice, însă efectul economic va depinde de realizarea distribuțiilor locale și de costurile efective suportate de consumatori.
Ce trebuie făcut înainte ca gazul să ajungă în locuințe
Realizarea conductelor Transgaz reprezintă numai prima parte a procesului. Aceste conducte transportă gazele naturale la presiune ridicată între diferite zone ale țării și până la punctele din care pot fi alimentate sistemele de distribuție.
Pentru ca gazul să ajungă efectiv într-o gospodărie, sunt necesare rețele locale de distribuție, stații de reglare și măsurare, branșamente până la proprietăți și instalații interioare autorizate.
Prin urmare, cele peste 48.000 de gospodării menționate în proiect reprezintă potențialul de racordare din localitățile vizate, nu numărul locuințelor care vor primi automat gaze până la sfârșitul anului 2027.
Consiliul Județean Bihor derulează un program multianual prin care sprijină comunele și orașele interesate să dezvolte rețele locale, prin asistență tehnică și alocări financiare. Transgaz a pus, de asemenea, la dispoziția unor comunități stații provizorii de reglare și măsurare, până când autoritățile locale vor putea achiziționa echipamente definitive.
Ce avantaje poate aduce accesul la gaze naturale
Pentru locuitorii comunităților fără rețele, principalul avantaj este diversificarea opțiunilor de încălzire. Gazul poate asigura alimentarea continuă a centralelor termice, fără depozitarea și manipularea lemnelor și fără alimentarea repetată a sobelor.
O centrală modernă permite reglarea automată a temperaturii și prepararea apei calde, ceea ce poate crește confortul, în special pentru persoanele în vârstă, familiile cu copii și instituțiile publice.
La nivelul școlilor, dispensarelor, clădirilor administrative și centrelor sociale, accesul la rețea poate simplifica încălzirea și administrarea consumului. Pentru întreprinderi, existența infrastructurii poate fi un criteriu important atunci când decid amplasarea unei unități de producție sau dezvoltarea unei afaceri.
Un alt avantaj posibil este reducerea poluării locale acolo unde gazul înlocuiește sobele vechi și arderea ineficientă a lemnului sau cărbunelui. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că folosirea combustibililor solizi în instalații ineficiente produce particule fine și alți poluanți care afectează sănătatea respiratorie și cardiovasculară. OMS prezintă efectele poluării generate în gospodării.
Gazul natural nu este însă o soluție fără emisii
Comunicatul inițial susține că trecerea de la lemne la gaze ar reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon și ar contribui direct la oprirea defrișărilor. O asemenea concluzie nu poate fi aplicată uniform tuturor gospodăriilor.
Impactul real depinde de eficiența sobei sau a centralei, de calitatea și proveniența lemnului, de eficiența clădirii și de pierderile din sistem. În plus, gazul natural este un combustibil fosil: arderea lui produce dioxid de carbon, iar extracția și transportul pot genera emisii de metan.
Beneficiul cel mai clar față de arderea lemnului în sobe vechi este reducerea poluanților eliberați local, în special a fumului și particulelor fine. Gazul poate funcționa ca soluție de tranziție și ca alternativă energetică pentru comunitățile vizate, dar nu este o sursă neutră climatic.
Accesul la rețea nu obligă gospodăriile să renunțe la alte soluții. Locuitorii vor putea compara costurile racordării și consumului cu cele ale pompelor de căldură, încălzirii electrice, biomasei sau sistemelor hibride.
Ce este Transgaz și ce rol are compania
Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale din România. Compania nu furnizează direct gazul consumatorilor casnici, ci administrează infrastructura principală prin care gazele sunt transportate între punctele de producție, import, înmagazinare și sistemele de distribuție.
Potrivit companiei, responsabilitatea sa este menținerea funcționării Sistemului Național de Transport în condiții de siguranță, calitate, eficiență economică și protecție a mediului. Rolul oficial al Transgaz este prezentat pe site-ul companiei.
Planul de dezvoltare pentru perioada 2026–2035 include proiectele majore de extindere și modernizare a sistemului național și investițiile planificate pentru crearea unor capacități noi de transport. Planul poate fi consultat pe site-ul Transgaz.
În Bihor, compania și-a inaugurat recent un sediu pe care intenționează să îl dezvolte ca centru regional de intervenție și mentenanță.
Transgaz vrea să pregătească elevi și să recruteze specialiști din Oradea
Vizita delegației Transgaz a inclus și Campusul Oradea pentru învățământ dual. Ion Sterian a anunțat intenția companiei de a se alătura consorțiului local și de a susține pregătirea practică a unor elevi.
Parteneriatul ar permite formarea unor viitori angajați pentru activitățile tehnice ale companiei și recrutarea forței de muncă direct din regiune.
„Căutam și în această parte a Transilvaniei unul sau două municipii în care să intrăm într-un parteneriat pentru învățământul dual, să putem susține și forma corespunzător viitoarea forță de muncă. Dorim să intrăm în acest parteneriat”, a precizat directorul general al Transgaz.
Reprezentanții companiei urmează să inițieze discuții și cu Universitatea din Oradea, în vederea recrutării tinerilor ingineri și specialiști. Planul este legat de transformarea sediului Transgaz din Oradea într-un centru regional de intervenție și mentenanță.
