Diguri, baraje și zone umede: ABA Crișuri investește 658,7 milioane de lei în Bihor

• ABA Crișuri are în portofoliu proiecte și investiții de 658,7 milioane de lei cu TVA, circa 130,7 milioane de euro, prezentate joi, 29 octombrie 2026, la ședința Colegiului Prefectural Bihor.
• Din cele 14 proiecte europene, 45% sunt finalizate, 45% în implementare, 9% în curs de finanțare și 1% depuse spre finanțare. Banii vin prin INTERREG VI-A România-Ungaria, Horizon Europe, PNRR și Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.
• Printre lucrările încheiate: punerea în siguranță a acumulării Leșu (circa 144 de milioane de lei) și a celei de la Sălard (22,14 milioane de lei), plus reabilitarea coronamentului digurilor pe 200 de kilometri (84,62 milioane de lei).

Apa care lipsește în iulie și cea care vine prea mult în primăvară ajung în același buget. ABA Crișuri — Administrația Bazinală de Apă Crișuri — derulează proiecte și investiții de 658,7 milioane de lei cu TVA, adică circa 130,7 milioane de euro, cifre prezentate joi, 29 octombrie 2026, la ședința Colegiului Prefectural al județului Bihor, la Oradea. Portofoliul merge de la punerea în siguranță a barajelor până la refacerea zonelor umede, captarea plasticului din râuri și stocarea apei pentru anii secetoși.

Ce s-a terminat: Leșu, Sălard și 200 de kilometri de coronament

Lucrările încheiate, cu valorile prezentate la ședință:

• punerea în siguranță a acumulării Leșu — circa 144 de milioane de lei;
• punerea în siguranță a acumulării Sălard — 22,14 milioane de lei;
• reabilitarea coronamentului digurilor pe 200 de kilometri — 84,62 milioane de lei, cu infrastructură care permite și trasee cicloturistice;
• reprofilarea și îndepărtarea obstacolelor din Canalul Colector, Valea Ierul Îngust și Valea Sălcia — peste 40 de milioane de lei cumulat;
• echipamente de energie regenerabilă la mai multe sedii de exploatare — circa 3,92 milioane de lei.

Majoritatea acestor investiții au fost finanțate prin PNRR, prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene și din surse proprii. Barajul Leșu rămâne un punct de interes și pentru administrația județeană: în septembrie 2026, Consiliul Județean Bihor a lansat licitația pentru proiectarea drumului de la Barajul Leșu, pe 8,74 kilometri.

ABA Crișuri lucrează în șase județe, cu bani din INTERREG, Horizon Europe și PNRR

Instituția activează integral sau parțial în șase județe, iar cele 14 proiecte europene sunt în stadii diferite: 45% finalizate, 45% în implementare, 9% în curs de finanțare și 1% depuse spre finanțare. Sursele de finanțare enumerate la ședință sunt INTERREG VI-A România-Ungaria, Horizon Europe, Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, iar o parte a proiectelor se dezvoltă în parteneriate cu centre europene, de la Bruxelles la Viena.

Pasztor Sandor, directorul ABA Crișuri, a afirmat la ședință că instituția „gestionează aproximativ 85-90% din totalul proiectelor europene derulate la nivel național” în domeniu. Prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș, a felicitat instituția pentru activitate.

Apa care se păstrează: Barcău, Crișul Repede și 166 de hectare de zone umede

Proiectele în derulare sau planificate, așa cum au fost prezentate:

• Barcău și Crișul Repede, în cooperare româno-ungară — 1,9 milioane de euro, cu termen septembrie 2027, pentru controlul debitelor, prevenirea inundațiilor și stocarea apei;
• Ier — restaurarea a circa 166 de hectare de zone umede la Andrid, estimată la 6,81 milioane de euro;
• Crișul Repede — refacerea habitatelor din aval de Oradea până la granița cu Ungaria, peste 6 milioane de euro;
• CreaLIFE, pentru reptile și amfibieni — circa 13 hectare de zone umede, aflat în etapa de evaluare;
• DANICE, prognoza fenomenelor de îngheț pe cursurile de apă — acceptat spre finanțare, înaintea semnării contractului.

Pentru bazinul Crișurilor, miza nu e teoretică. În august 2026 s-a instalat o secetă fără precedent, cu 52 din 88 de stații hidrometrice afectate, iar 18 cursuri de apă au secat complet. În aceeași vară, aproape 9.000 de bihoreni din Derna și Popești au primit apă cu porția, iar primăriile au cerut bani de la Guvern pentru foraje.

Energie din apa subterană și plastic scos din râuri

Două proiecte ies din tipicul lucrărilor hidrotehnice. WATER ENERGY, de peste 1 milion de euro, finanțează studii și foraje la Oradea și la Ineu, pentru producerea de energie regenerabilă din apa subterană. DALIA prevede trei sisteme de captare a deșeurilor din plastic, montate pe Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, la Hodoș, Girișu de Criș și Zerind.

Separat, la șase sedii din Bihor urmează să fie montate panouri fotovoltaice cu stocare, o investiție de 2,99 milioane de lei.

Întrebări frecvente

Cât valorează portofoliul ABA Crișuri și de unde vin banii?
658,7 milioane de lei cu TVA, circa 130,7 milioane de euro, din INTERREG VI-A România-Ungaria, Horizon Europe, PNRR, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene și surse proprii.

Ce lucrări sunt deja finalizate?
Punerea în siguranță a acumulărilor Leșu și Sălard, reabilitarea coronamentului digurilor pe 200 de kilometri, reprofilarea Canalului Colector, a Văii Ierul Îngust și a Văii Sălcia, plus echipamente de energie regenerabilă la sediile de exploatare.

Ce se face concret împotriva secetei?
Lucrări de control al debitelor și de stocare a apei pe Barcău și Crișul Repede, cu termen septembrie 2027, și restaurarea a circa 166 de hectare de zone umede la Andrid, în bazinul Ierului.

Unde se montează sistemele de captare a plasticului?
La Hodoș, pe Barcău, la Girișu de Criș, pe Crișul Repede, și la Zerind, pe Crișul Negru, prin proiectul DALIA.

☕ Abonează-te gratuit la newsletterul „Bihorul la cafea” — primești în fiecare sâmbătă dimineața, pe email, știrile săptămânii din Bihor, de citit la cafea