După Beiuș și Oradea, o comună de munte din Bihor mizează pe geotermal. Comuna Budureasa, din Munții Apuseni, ar putea deveni una dintre puținele localități rurale din România care utilizează energia geotermală pentru încălzirea clădirilor publice. Primăria a depus un proiect de peste 36 de milioane de lei pentru realizarea unui sistem modern de producere și distribuție a energiei termice din surse regenerabile, cu finanțare europeană.
Inițiativa este una cu impact major asupra comunității locale, atât din punct de vedere economic, cât și al protecției mediului, și marchează o schimbare de paradigmă în modul în care o comună de munte își gestionează resursele energetice.
Totodată, propunerea e una importantă nu doar pentru Budureasa, ci și ca semnal regional: Bihorul are deja experiență în valorificarea apei geotermale, iar administrațiile locale caută tot mai des soluții care reduc costurile, scad poluarea și cresc independența energetică.
Ce presupune concret proiectul de la Budureasa
Proiectul prevede realizarea unui foraj de mare adâncime, de până la aproximativ 1.800 de metri, pentru captarea apei geotermale, o resursă identificată în subsolul comunei. Aceasta va fi utilizată pentru alimentarea unei centrale termice geotermale, de unde energia va fi distribuită printr-o rețea subterană către principalele clădiri publice.
Printre obiectivele care vor beneficia de noul sistem se numără școlile, grădinița, sediul primăriei, dispensarul medical, căminul cultural, muzeul local și alte clădiri administrative și sociale. Rețeaua de distribuție va avea o lungime de peste 11 kilometri, iar după utilizare, apa geotermală va fi evacuată controlat, printr-o conductă dedicată, cu respectarea normelor de mediu.
Potrivit estimărilor tehnice, sistemul va avea o putere termică instalată de aproximativ 450 kW și va asigura un consum anual de circa 783 MWh, acoperit în mare parte din sursa geotermală.
Când ar putea fi implementat proiectul și cine îl finanțează
Investiția, estimată la aproximativ 36,4 milioane lei (TVA inclus), a fost depusă pentru finanțare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Dacă proiectul va fi aprobat, perioada de implementare este estimată între 2025 și 2029. Finanțarea ar urma să fie asigurată preponderent din fonduri europene nerambursabile, cu o contribuție locală minimă din partea administrației publice.
De ce contează acest proiect pentru Budureasa și pentru Bihor
Pentru o comună de munte, unde costurile de încălzire sunt ridicate, iar dependența de combustibili fosili sau lemn este încă mare, utilizarea energiei geotermale poate aduce schimbări semnificative.
Autoritățile locale estimează că noul sistem va duce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu peste 120 de tone anual, contribuind direct la protecția mediului și la îndeplinirea obiectivelor de tranziție verde asumate la nivel european.
În același timp, scăderea cheltuielilor de funcționare pentru clădirile publice poate elibera resurse financiare care să fie redirecționate către alte investiții locale, precum infrastructura, educația sau serviciile sociale.
Un pas spre independență energetică și dezvoltare durabilă
Dincolo de beneficiile imediate, proiectul poziționează Budureasa ca un exemplu de bună practică în valorificarea resurselor locale regenerabile. Într-un județ precum Bihorul, cunoscut pentru potențialul geotermal ridicat, dar exploatat mai ales în zonele urbane, inițiativa unei comune montane este una rară și curajoasă.
Pe termen lung, existența unei infrastructuri geotermale ar putea deschide discuții și despre extinderea sistemului sau despre utilizări complementare, inclusiv în turism sau alte activități economice, dacă studiile și condițiile tehnice o vor permite.
De ce contează pentru Bihor: Beiuș are deja „tradiție” geotermală
Pentru cititorii din județ, ideea nu e una exotică. Beiuș este, de ani buni, unul dintre cele mai relevante exemple din România când vine vorba de încălzire geotermală. Pe site-ul Primăriei Beiuș este menționat că peste 70% dintre locuințe și instituții sunt încălzite cu apă geotermală, iar sistemul este prezentat ca direcție strategică de dezvoltare locală.
Datele apar și în relatări instituționale: AGERPRES nota în 2025 că sistemul de termoficare din Beiuș, bazat pe apă geotermală, deservește mai mult de 70% din populație, incluzând instituții publice și agenți economici, și că au fost făcute studii tehnice pentru utilizare sustenabilă a resursei.
Cu alte cuvinte, în Bihor există deja dovada de funcționare: geotermalul poate trece din stadiu de „proiect” în stadiu de infrastructură care încălzește constant, iarnă de iarnă.
Oradea: încălzire mixtă cu geotermal în cartiere și strategii de extindere
Și Oradea a accelerat în ultimii ani proiecte care includ apa geotermală în termoficare. În 2025 a fost inaugurată oficial o stație geotermală în zona Nufărul I, asociată cu încălzirea a circa 6.000 de apartamente, într-un sistem mixt (geotermal + energie termică), printr-un proiect european de aproximativ 25 milioane euro.
Mesajul relevant pentru Budureasa este că geotermalul nu e doar o soluție „de nișă”, ci o direcție pe care administrațiile locale o folosesc tot mai pragmatic: ca să reducă dependența de combustibili și volatilitatea costurilor, mai ales în contextul scumpirilor și al presiunilor de mediu.
Comparația care ajută: ce a făcut Islanda și de ce e un reper
Dacă România încă recuperează teren la capitolul geotermal, Islanda este exemplul-școală: acolo încălzirea geotermală a devenit infrastructură de bază. Surse guvernamentale islandeze indică faptul că aproximativ 85% dintre locuințe sunt încălzite cu energie geotermală, iar alte surse oficiale de promovare națională indică valori în jurul a 90%.
Diferența majoră a fost, în timp, strategia: investiții consecvente în foraje, rețele, managementul rezervorului și folosirea directă a căldurii (nu doar producție de electricitate). Pentru comunități mici, ca Budureasa, lecția Islandei e simplă și aplicabilă: o resursă locală, dacă e exploatată responsabil și cu infrastructură bună, poate transforma costurile publice și poate crea un avantaj competitiv al zonei.
Pentru cine e proiectul din Budureasa și ce se întâmplă dacă nu primește finanțare
Beneficiarii direcți sunt instituțiile publice și, indirect, toți locuitorii: când costurile de funcționare ale clădirilor publice scad, presiunea pe bugetul local se reduce și pot fi redirecționate resurse către alte nevoi (infrastructură, educație, servicii comunitare). În plus, reducerea emisiilor și modernizarea rețelelor sunt argumente tot mai puternice în logica finanțărilor europene. rezumat geotermala
Dacă proiectul nu este aprobat la finanțare, Budureasa rămâne în scenariul clasic: soluții de încălzire mai scumpe și mai dependente de piața combustibililor, cu costuri greu de controlat pe termen lung. Iar fereastra de oportunitate europeană pentru investiții verzi se poate îngusta, pe măsură ce competiția crește.
În schimb, dacă proiectul este aprobat și implementat corect, Budureasa se poate alinia, la scară rurală, la ceea ce Bihorul deja testează și consolidează în Beiuș și Oradea: un model energetic mai eficient, mai curat și mai stabil.
Până atunci, proiectul rămâne unul dintre cele mai ambițioase demersuri de dezvoltare locală din zona montană a județului Bihor, cu potențial de a schimba pe termen lung viața comunității.
foto: centrală Islanda
