Cinci pacienți tratați cu microsfere din fonduri UE: chemoembolizarea a ajuns la Oradea

• În septembrie și octombrie 2026, Compartimentul de Radiologie Intervențională al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor a efectuat primele proceduri de chemoembolizare hepatică (TACE) din istoria unității.
• Cinci pacienți cu cancer primar hepatic (hepatocarcinom) sau cu metastaze hepatice au fost tratați prin această metodă minim invazivă, de regulă sub anestezie locală, cu externare a doua zi.
• Microsferele încărcate cu citostatic au fost cumpărate prin proiectul european cu codul SMIS 328661, în valoare totală de 25.018.939,37 lei cu TVA, din care 19.448.850,05 lei cofinanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Bolnavii de cancer hepatic din Bihor au, din toamna aceasta, acces la un tratament pentru care până acum trebuiau să plece din județ: chemoembolizarea hepatică, procedura prin care citostaticul este livrat direct în tumoră, se face de acum la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor din Oradea. În septembrie și octombrie 2026, echipa Compartimentului de Radiologie Intervențională, condusă de dr. Dan Mihoc, a tratat astfel cinci pacienți diagnosticați cu cancer primar hepatic sau cu metastaze hepatice. Microsferele folosite au fost achiziționate prin proiectul european de dotare a secțiilor de Urologie, Gastroenterologie și Chirurgie oncologică, derulat în parteneriat cu Primăria Oradea.

Cum funcționează chemoembolizarea la Oradea: microsfere duse până în artera tumorii

Procedura se face în sala de angiografie, de regulă sub anestezie locală. Medicul puncționează artera la nivelul coapsei sau al încheieturii mâinii și înaintează, sub ghidaj fluoroscopic — cu raze X în timp real —, până în ramurile arteriale hepatice care alimentează tumora. Acolo injectează microparticule sferice încărcate cu substanță chimioterapică.

Microsferele au un efect dublu: blochează arterele care duc sânge la tumoră și eliberează treptat medicamentul direct în țesutul tumoral. Abordarea este supra-selectivă, adică tratamentul ajunge aproape exclusiv în tumoră, iar ficatul sănătos este cruțat. Concentrația citostaticului în tumoră este mult mai mare decât la chimioterapia administrată pe cale venoasă, iar în restul organismului ajunge foarte puțin — de aici și efectele adverse mult reduse.

Pacientul se externează, de obicei, a doua zi. Pentru cineva care până acum trebuia să se programeze într-un centru din alt oraș, diferența se măsoară în zile de spital și în drumuri economisite.

Pentru ce pacienți este indicată procedura

Chemoembolizarea are indicații precise, stabilite de ghidurile internaționale. Este tratamentul standard pentru hepatocarcinomul în stadiu intermediar, limitat la ficat, la pacienții cu funcție hepatică păstrată și stare generală bună. Se folosește și pentru unele metastaze hepatice, precum și pentru controlul bolii până la transplantul hepatic.

Pentru că ține tumora sub control cu efecte adverse reduse și cu o recuperare rapidă, procedura poate prelungi supraviețuirea, păstrând în același timp o bună calitate a vieții, potrivit spitalului.

Decizia nu se ia la cererea pacientului. Fiecare caz este discutat în comisia multidisciplinară de oncologie, unde medicii oncologi, gastroenterologi, chirurgii și radiologii intervenționiști aleg împreună varianta potrivită: operație, ablație, chemoembolizare, transplant, tratament oncologic sistemic sau o combinație a acestora.

Microsferele au venit dintr-un proiect european de 25 de milioane de lei

Consumabilele folosite la cele cinci proceduri nu au fost cumpărate din bugetul curent al spitalului, ci prin proiectul „Investiții în infrastructura Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor pentru diagnosticarea și tratarea cancerului”, cod SMIS 328661, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Sănătate, Prioritatea P7 — măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant.

Valoarea totală a proiectului este de 25.018.939,37 lei cu TVA, din care cofinanțarea europeană este de 19.448.850,05 lei cu TVA. Perioada de implementare a fost 7 februarie 2025 – 6 mai 2026, iar partenerul spitalului a fost Municipiul Oradea, prin Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională. Prin același proiect au fost dotate trei secții clinice — Urologie, Gastroenterologie și Chirurgie generală și oncologică — și a fost cumpărat, între altele, robotul chirurgical DaVinci. Am scris la finalizarea lui despre proiectul de dotare a secțiilor de Urologie, Gastroenterologie și Chirurgie oncologică.

Proiectul a fost iniţiat și elaborat de prof. univ. dr. Ciprian Brisc, șeful Secției de Gastroenterologie, alături de conf. univ. dr. Bogdan Feciche, șeful Secției de Urologie. Dr. Brisc este unul dintre principalii susținători ai programului de chemoembolizare, prin colaborarea construită între gastroenterologie și radiologie intervențională.

Un medic întors din Strasbourg după nouă ani și o echipă de unsprezece oameni

Compartimentul de Radiologie Intervențională este condus de dr. Dan Mihoc, medic primar în radiologie și imagistică medicală cu supraspecializare în radiologie intervențională, revenit în țară după nouă ani de formare și activitate la Spitalul Universitar Strasbourg, din Franța.

Echipa îi mai cuprinde pe medicii primari radiologi cu supraspecializare în radiologie intervențională dr. Călin Morgovan și dr. Sebastian Boancă, pe medicii rezidenți dr. Mihai Gherman, dr. Ioana Jeberean și dr. Oana Goina, precum și pe tehnicienii radiologi Mircea Iacob, Nicolae Cioca, Alex Bîrsan, Andrei Lazăr și Remus Florian.

Programul a pornit sub îndrumarea conf. univ. dr. Bogdan Valeriu Popa, președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România și unul dintre pionierii chemoembolizării hepatice în România, iar colaborarea va continua cu noi sesiuni de lucru. Procedurile s-au desfășurat cu suportul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă, condusă de conf. univ. dr. Carmen Pantiș — în special cu dr. Vlad Oros și dr. Mihai Cobzaru — și în colaborare cu Secția de Oncologie, condusă de dr. Aniela Platona, pentru selecția și urmărirea pacienților.

Înființarea compartimentului a devenit realitate la iniţiativa managerului dr. Gheorghe Carp, alături de expertiza dr. Liana Toc, medicul șef al Laboratorului de Radiologie-Imagistică Medicală.

Obiectivul asumat: centru de referință în oncologia intervențională

Chemoembolizarea se adaugă procedurilor de radiologie intervențională deja efectuate în spital, de la tratamentul accidentului vascular cerebral până la oncologia intervențională. Tot pe linia aceasta, în ianuarie am scris despre investiția de 31,5 milioane de lei pentru tratarea rapidă a AVC la Spitalul Județean Bihor, iar în august despre trombectomia mecanică făcută la Oradea unei paciente cu embolie pulmonară severă.

„Prin pregătire continuă și colaborare multidisciplinară, ne propunem ca Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor să devină un centru de referință în oncologia intervențională pentru pacienții din Bihor și din regiune”, se arată în comunicatul spitalului.

Întrebări și răspunsuri despre chemoembolizarea hepatică la Oradea

Ce este chemoembolizarea hepatică (TACE)?
O procedură minim invazivă în care, printr-o puncție a arterei de la coapsă sau de la încheietura mâinii, medicul ajunge sub ghidaj radiologic până în arterele care hrănesc tumora hepatică și injectează microsfere încărcate cu citostatic. Acestea blochează alimentarea tumorii cu sânge și eliberează treptat medicamentul direct în ea.

Câți pacienți au fost tratați astfel la Oradea și când?
Cinci pacienți, în septembrie și octombrie 2026, la Compartimentul de Radiologie Intervențională al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor.

Cât stă pacientul în spital?
Externarea are loc, de obicei, a doua zi. Procedura se face de regulă sub anestezie locală.

Cine poate beneficia de chemoembolizare?
Este tratamentul standard pentru hepatocarcinomul în stadiu intermediar, limitat la ficat, la pacienți cu funcție hepatică păstrată și stare generală bună. Se folosește și pentru unele metastaze hepatice sau pentru controlul bolii până la transplantul hepatic. Indicația se stabilește în comisia multidisciplinară de oncologie, nu la cererea pacientului.

De ce are mai puține efecte adverse decât chimioterapia clasică?
Pentru că abordarea este supra-selectivă: citostaticul ajunge aproape exclusiv în tumoră, concentrația acolo este mult mai mare, iar în restul organismului ajunge foarte puțin.

Cine a plătit microsferele?
Au fost achiziționate prin proiectul cu codul SMIS 328661, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Sănătate, derulat de spital în parteneriat cu Municipiul Oradea.

☕ Abonează-te gratuit la newsletterul „Bihorul la cafea” — primești în fiecare sâmbătă dimineața, pe email, știrile săptămânii din Bihor, de citit la cafea