Consiliul Județean Bihor și Comuna Mădăras pregătesc un parc de specializare inteligentă

Un parc de specializare inteligentă ar putea fi amenajat pe un teren de aproximativ 15 hectare din comuna Mădăras, în apropierea DN 79. Consilierii județeni au aprobat joi, 13 august, parteneriatul necesar pregătirii proiectului, însă investiția nu are încă un studiu de fezabilitate, un buget final sau o finanțare aprobată. Dacă va trece de toate etapele, parcul ar putea atrage investiții și locuri de muncă în zona Salonta.

• * Comuna Mădăras va pune la dispoziție aproximativ 15 hectare și va depune fișa proiectului la ADR Nord-Vest.
• * Finanțarea europeană este doar estimată, în această etapă, la aproximativ 40% din valoarea investiției.
• * Consiliul Județean Bihor și comuna ar urma să împartă contribuția proprie și cheltuielile neeligibile, dar costurile exacte nu sunt încă stabilite.

Un parc economic de 15 hectare, cu acces din DN 79

Consiliul Județean Bihor a aprobat, în ședința de joi, 13 august 2026, încheierea unui acord de parteneriat cu Primăria Mădăras pentru pregătirea unui parc de specializare inteligentă.

Viitorul parc ar urma să fie amenajat pe un teren de aproximativ 15 hectare pus la dispoziție de comună, cu acces din DN 79. Amplasamentul este important pentru zona Salonta, care, potrivit Consiliului Județean, nu dispune în prezent de un parc industrial amenajat.

Inițiativa continuă programul început în 2021 prin care administrația județeană a dezvoltat parcuri de specializare inteligentă la Aleșd, Beiuș, Marghita și Ștei.

„Practic, acest proiect este o completare a viziunii de dezvoltare pe care noi o urmăm în județul Bihor, aceea de a dezvolta economic toate zonele județului și de a aduce locurile de muncă cât mai aproape de bihoreni, acolo unde ei domiciliază”, a declarat Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Ce s-a aprobat în realitate

Hotărârea adoptată de consilierii județeni nu înseamnă că parcul are deja finanțare sau că lucrările pot începe.

În această etapă a fost aprobat cadrul de colaborare dintre cele două administrații. Comuna Mădăras devine liderul parteneriatului și trebuie să depună o fișă de proiect la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Dacă propunerea va fi selectată, comuna va putea contracta studiul de fezabilitate și celelalte documentații tehnico-economice. Ulterior vor fi necesare stabilirea indicatorilor investiției, depunerea cererii de finanțare, evaluarea proiectului, semnarea contractului, organizarea licitațiilor și executarea lucrărilor.

Prin urmare, proiectul se află la începutul unui proces administrativ care poate dura mai mulți ani și care depinde atât de selecția inițială, cât și de disponibilitatea fondurilor europene.

Documentația ar urma să pregătească investiția pentru accesarea programelor europene din perioada 2028–2034. Condițiile finale ale acestor finanțări nu sunt însă aprobate în prezent.

De ce proiectul este depus de către Comuna Mădăras?

Conform variantei de ghid analizate de administrația județeană, fiecare solicitant poate depune o singură fișă pentru o singură locație, iar proiectele sunt selectate pe principiul „primul venit, primul servit”.

Din acest motiv, Consiliul Județean nu va depune simultan proiectele pregătite pentru Mădăras și Tinca. Fiecare comună va avea rolul de lider și va transmite propria propunere.

„Am convenit ca fiecare partener al nostru să-și depună propria fișă de proiect, noi urmând a asigura jumătate din costurile necesare realizării infrastructurii din viitorul parc de specializare inteligentă, dacă, bineînțeles, fișa de proiect va fi declarată câștigătoare”, a explicat Mircea Mălan.

În aceeași ședință a fost actualizat și acordul cu Primăria Tinca. Acolo, un parc similar este propus pe aproximativ șapte hectare de teren intravilan, cu acces din DJ 795 Salonta–Tinca.

Finanțare estimată la 40%. Restul, din bugetele locale

Potrivit estimărilor prezentate de Consiliul Județean Bihor, finanțarea nerambursabilă ar putea acoperi aproximativ 40% din valoarea fiecăruia dintre cele două proiecte.

Diferența de aproximativ 60% ar reprezenta contribuția proprie și ar urma să fie împărțită în mod egal între Consiliul Județean și comuna parteneră. În această formulă, fiecare administrație ar suporta aproximativ 30% din valoarea eligibilă totală.

Cheltuielile neeligibile și eventualele costuri suplimentare ar urma să fie împărțite tot în mod egal. Proporțiile nu pot fi însă transformate deocamdată în sume, deoarece nu există studii de fezabilitate și nici valori aprobate ale investițiilor.

Experiența parcului de la Beiuș arată că infrastructura poate necesita bugete de ordinul zecilor de milioane de lei. Contractul pentru proiectarea și execuția infrastructurii de acolo a avut o valoare de aproximativ 27,27 milioane de lei, inclusiv TVA, pentru un parc de 17,5 hectare. Finanțarea a fost asigurată în proporție de 40% din fonduri europene și 60% din bugetul județului.

Dacă proiectul de la Mădăras va avea un cost comparabil, contribuția comunei ar putea deveni semnificativă în raport cu bugetul local. O evaluare realistă va fi posibilă numai după elaborarea studiului de fezabilitate.

Ce este un parc de specializare inteligentă?

Un asemenea parc nu ar trebui să fie doar un teren parcelat și racordat la utilități. Conceptul presupune atragerea unor întreprinderi mici și mijlocii care investesc în domenii cu valoare adăugată mai mare, tehnologii noi, digitalizare, producție avansată sau soluții inovatoare.

În cadrul Programului Regional Nord-Vest, modelul presupune două componente: investiții publice în drumurile și utilitățile parcului și granturi destinate companiilor selectate pentru a-și construi ori dezvolta capacitățile de producție.

Documentele programului regional alocă 40% din sprijin infrastructurii și serviciilor parcurilor, iar 60% investițiilor și proiectelor dezvoltate de IMM-urile rezidente.

În practică, succesul nu este măsurat prin numărul de hectare amenajate, ci prin suprafața ocupată, valoarea investițiilor private atrase, numărul locurilor de muncă create și capacitatea firmelor de a rămâne active după încheierea perioadei de finanțare.

Ce avantaje poate aduce proiectul zonei Salonta?

Amplasarea parcului în apropierea DN 79 reprezintă un avantaj logistic. Drumul asigură legătura dintre Oradea și Salonta și continuă spre frontiera româno-ungară, ceea ce poate conta pentru firmele ce transportă materii prime sau produse finite.

Un parc funcțional ar putea oferi investitorilor parcele pregătite, acces rutier, utilități și posibilitatea de a solicita granturi. Pentru locuitorii din Mădăras, Salonta și comunele învecinate, avantajul potențial este apariția unor locuri de muncă mai aproape de domiciliu.

Primăria ar putea obține, în timp, venituri suplimentare din taxe și impozite, iar firmele locale ar putea beneficia indirect prin contracte de servicii, transport, mentenanță sau furnizare de materiale.

Aceste efecte nu apar însă automat după construirea infrastructurii. Ele depind de existența unei cereri reale din partea companiilor și de profilul investițiilor atrase.

O inițiativă justificată, dar cu rezultate încă incerte

Din punct de vedere strategic, alegerea zonei este justificată. Această zonă a județului are nevoie de investiții care să echilibreze concentrarea economică din jurul Oradiei, iar un teren cu acces direct la un drum național poate deveni atractiv pentru producție și logistică.

Rețeaua deja începută în Bihor oferă și un precedent concret. La Beiuș, de exemplu, a fost semnat în mai 2026 un contract de concesiune pentru o investiție privată de 51 de milioane de lei, ceea ce arată că modelul poate atrage investitori și în afara municipiului Oradea.

Totuși, parteneriatul aprobat la Mădăras este doar o condiție preliminară. În acest moment nu sunt anunțate firme interesate, un număr estimat de locuri de muncă, domeniile economice urmărite sau o analiză a cererii din partea investitorilor.

Afirmațiile despre reducerea navetei, limitarea plecărilor în străinătate și stabilizarea tinerilor descriu obiective legitime, nu rezultate garantate. Un parc poate reduce naveta numai dacă atrage suficiente firme, dacă posturile oferite corespund pregătirii forței de muncă locale și dacă salariile sunt competitive.

Riscul principal este construirea unei infrastructuri costisitoare care se ocupă lent sau parțial. Pentru a evita acest scenariu, administrațiile ar trebui să identifice investitori înaintea finalizării lucrărilor, să stabilească sectoarele economice potrivite zonei și să coreleze proiectul cu formarea profesională, transportul angajaților și capacitatea rețelelor de utilități.

Mai există și un risc bugetar. Dacă grantul va acoperi numai aproximativ 40%, Mădăras va trebui să suporte o parte importantă din investiție, plus jumătate din cheltuielile neeligibile și din eventualele depășiri. Pentru o comună, această obligație poate pune presiune pe buget și poate limita finanțarea altor servicii publice dacă proiectul nu este atent dimensionat.

Ce trebuie urmărit în etapa următoare

Viabilitatea inițiativei va putea fi evaluată după publicarea studiului de fezabilitate. Documentul ar trebui să arate costul total, sursele de cofinanțare, capacitatea utilităților, calendarul, riscurile și cererea potențială din partea companiilor.

La fel de relevante vor fi suprafața efectiv destinată concesionării, numărul parcelelor, domeniile eligibile, facilitățile fiscale și estimarea realistă a locurilor de muncă.